„Dinozaurii” Dunării încă trăiesc. Există de 200 de milioane de ani, dar soarta lor depinde de noi

lacul parcheș
Lacul Parcheș din Delta Dunării. Foto: Andreea Dogar

Numiți de multe ori „dinozaurii” Dunării, sturionii din România sunt cea mai mare populație naturală din Uniunea Europeană. La ora actuală, morunul, nisetrul, cega sau păstruga sunt strict protejați, iar pescuirea lor este interzisă. În ciuda acestui fapt, sturionii din România încă sunt într-o situație dramatică.

„Sturionii au apărut acum 200 de milioane de ani și de atunci au suferit puține schimbări biologice – sunt un fel de fosile vii. Nu au solzi, ci plăci osoase pe spate. Sunt prezenți doar în emisfera nordică unde trăiesc în fluvii, lacuri și ape de coastă. Unii dintre ei ajung până la 100 de ani: morunul. Alții la 30-40 de ani. Morunul depășește 6 metri, e un pește mare ce poate ajunge până la 600 – 800 de kilograme. Poate să ajungă și la o tonă”, arată Cristina Munteanu de la WWF-România, organizație de mediu care încearcă să protejeze populația de sturioni rămasă în apele Dunării.

Deoarece unele specii se reproduc greu (morunul după vârsta de 15 ani), pescuitul excesiv a dus la diminuarea masivă a numărului de sturioni (odată pescuiți, nu a existat o populație care să le ia locul). Iar prețurile uriașe ale caviarului i-au transformat într-o țintă: în funcție de tipul de caviar, un kilogram de icre negre se vinde cu un preț cuprins între 1.000 și 35.000 de euro.

„Își duc viața adultă în Marea Neagră pentru că sunt pești foarte mari și au nevoie de hrană. Dar pentru reproducere se întorc în Dunăre. După ce se reproduc se întorc în Marea Neagră ca să se hrănească. La morun poate să dureze și 3-4 ani până când o femelă revine în Dunăre ca să se reproducă”, explică Munteanu.

În România existau în trecut 6 specii de sturioni, însă acum mai sunt doar 4: morunul, nisetrul, cega și păstruga. Șipul este considerat dispărut în Dunăre, iar viza a fost raportată ultima oară de pescari în 2001.

sturion
Foto: Cacophony (Wikimedia Commons)

Între 2002 și 2005 capturile comerciale raportate au scăzut drastic:

* cu 60% în 3 ani în cazul morunului (de la 21,3 tone la 8,4 tone)
* cu 72,5% în 4 ani în cazul păstrugii
* cu 99% în 4 ani în cazul nisetrului (de la 3,7 tone la 37 de kilograme)

Drept urmare, din 2006 pescuitul sturionilor sălbatici a fost interzis pentru 10 ani, iar din 2016 pentru încă 5 ani. Ordinul interzice și comerțul cu caviar, carne și produse derivate provenite de la sturioni sălbatici din România.

„Datele ne-au arătat că situația este foarte gravă. Sunt niște cercetări ce arată că nisetrul este într-o situație foarte dramatică. În 2016 s-a prelungit prohibiția cu 5 ani pentru că datele nu arătau o stabilizare a stocurilor”, spune Munteanu.

Comerțul internațional cu caviar sălbatic a fost suspendat din 2011, cererea pentru acest produs fiind satisfăcută tot mai mult de caviarul provenit din crescătorii. Practic, orice restaurant sau magazin din România care vinde sturioni sălbatici sau icre negre de la aceștia încalcă legea.

Pentru a diferenția caviarul legal de cel ilegal a fost instituit un sistem obligatoriu de etichetare. Toate cutiile și borcanele, indiferent de dimensiune, trebuie să aibă eticheta CITES cu detalii despre sursa caviarului (Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii Periclitate de Faună și Floră Sălbatică).

Eticheta pentru caviar trebuie să includă informații precum: codul sursei de caviar sau a specimenului (W = sturion capturat din sălbăticie, C = sturion de crescătorie), codul țării de origine și anul în care sturionul a fost capturat sau reambalat. Eticheta este de unică folosință și trebuie să sigileze cutia sau borcanul în care se află caviarul astfel încât să permită evidențierea oricărei deschideri a ambalajului și să nu poată fi transferată pe o altă cutie sau îndepărtată fără să se distrugă.

În prezent, WWF-România desfășoară un proiect LIFE cu scopul de a conserva sturionii din Dunăre prin prevenirea și reducerea braconajului și a comerțului ilegal cu produse din sturion.

Grupurile țintă sunt comunitățile de pescari din Borcea, Fetești, Giurgeni Vadu-Oii, Galați, Sfântu Gheorghe și Jurilocva, pe care specialiștii organizației de mediu îi vor îndruma pentru a se orienta spre alte activități economice, astfel încât să nu mai fie dependenți de braconaj.

„Pentru că stocurile de pește au scăzut peste tot în lume, toate eforturile în momentul de față se duc și în direcția [găsirii – n.r.] altor activități economice, ca de exemplu ecoturismul. [Vrem – n.r.] să le facem un plan de afacere, să îi îndrumăm să găsească finanțare. Vrem să scotem din braconaj pescarii care o fac de nevoie pentru că nu au din ce să trăiască și nu știu să facă altceva”, precizează specialista WWF.

Dincolo de îndrumarea oferită pescarilor, un alt obiectiv al proiectului este educarea consumatorilor și a comercianților, astfel încât aceștia să învețe să recunoască peștele provenit din activități ilegale.

În cadrul proiectului va fi dezvoltat și un portal online care va veni în sprijinul fiecărui cetățean ce dorește să alerteze autoritățile în momentul în care apare o suspiciune de pescuit ilegal de sturioni.

Etichetarea corectă a caviarului:

eticheta caviar cites
Sursa: WWF-România

Dacă acest articol vi s-a părut util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here