Procesul de deșertificare din sudul României, în special în județul Dolj, s-a intensificat în ultimii ani, mai ales după ce suprafața pădurilor a fost redusă, iar temperaturile au crescut.
Peste 100.000 de hectare din județul Dolj, cuprinse între Craiova, Calafat și Corabia, sunt afectate de acest fenomen. Solul nisipos are și avantajele sale, fiind excelent pentru culturile de pepeni sau pentru cultivarea viței de vie.
Chiar și așa, deșertificarea trebuie ținută sub control. În urmă cu aproape 50 de ani, pădurile din zonă, care încetineau efectele mediului arid din zonă, acopereau 12 la sută din suprafața județului Dolj. Astăzi, proporția este de doar 7%.
Sistemele de irigații din zonă, construite în perioada comunistă, nu mai funcționează de ani buni. Fermierii din zonă aleg culturi potrivite pentru acest tip de sol, precum cartofii dulci sau alunele de pământ.
„Cultivăm fasole africană, cartofi dulci şi arahide în Sahara Olteniei. Terenul este nisipos la Dăbuleni şi nu vom reuşi niciodată să avem recolte bogate de porumb sau de grâu. Cum sistemul de irigaţii nu va mai fi pus la punct niciodată, trebuie să ne descurcăm fiecare cum putem. Înainte de Revoluţie, la noi în zonă se iriga totul. Acum, dacă o să mergeţi pe câmp, nu o să mai vedeţi nici urmă din acel sistem din perioada comunistă“, spune un agricultor citat de Digi24.
La sfârșitul anului trecut, voluntarii au plantat peste 5.000 de salcâmi în județul Dolj, însă pentru a încetini procesul de deșertificare este nevoie de un efort mai mare.
Până când autoritățile vor lua măsuri pentru stoparea înaintării deșertului, în Dolj, acesta a devenit o fâșie lată de aproape 30 de kilometri, care ocupă terenuri unde erau livezi, vii şi culturi de cereale.
