Delta Dunării, a doua deltă ca dimensiuni din Europa după cea formată la vărsare de fluviul Volga, adăpostește 300 de specii de păsări, lacuri, păduri inundate, stufărișuri și ochiuri de apă copleșite de nuferi. Însă Delta este numai punctul culminant al unui fluviu care, până la vărsarea sa în Marea Neagră, dă naștere și altor zone umede spectaculoase. Una dintre acestea este „delta” de la Ciocănești, din județul Călărași, unde cuibăresc peste 100 de specii de păsări care gravitează în jurul unei ferme piscicole. Proprietarii fermei îmbină activitățile economice cu protejarea naturii și a animalelor, iar din această vară așteaptă și turiști pasionați de mersul pe bicicletă, de natură și de birdwatching.
Acum, la ferma piscicolă Ciocănești au fost inaugurate un observator de păsări și un traseu marcat pentru biciclete, care are lungimea de trei kilometri. Vizitatorii care vor ajunge aici vor putea urmări păsările cu ajutorul unei lunete și a unui binoclu performant; instrumentele vor fi instalate în observatorul acoperit construit din lemn. Poteca tematică este punctată de mai multe panouri informative despre păsările și speciile de plante din Ciocănești și poate fi parcursă și pe jos.
„De ani de zile lucrăm pentru ca ferma să devină o destinație pentru cei care apreciază natura sau care doresc să învețe despre acvacultura responsabilă. Împreună cu WWF [organizația de mediu World Wide Fund for Nature – n.r.] am reușit să facem pașii necesari și acum suntem pregătiți să satisfacem interesele ecoturiștilor mari sau mici”, a explicat Marin Hodorogea, proprietarul fermei piscicole.
Ferma are și 3-4 camere unde pot fi cazați maximum zece turiști.
„În ultimii ani, am încercat să integrăm componenta de ecoturism în activitatea fermei piscicole pentru a crea o „fermă multifuncțională” care să permită localnicilor, dar și turiștilor, să se bucure de timp liber petrecut în natură, precum și de excursii educaționale. De exemplu, profesorii pot veni aici cu elevii pentru ca aceștia să vadă și în realitate speciile din manual”, a spus Cristina Munteanu, manager de proiecte ape dulci în cadrul WWF-România.
Turiștii care vin aici pot vedea specii precum stârcul de noapte, cormoranul mic și cormoranul mare, corcodelul mare, stârcul cenușiu, țigănușul, egreta mare și egreta mică, chirighița cu obraz alb, lișița, rața roșie, pelicanul creț și pelicanul comun, fazanul, stârcul galben, lopătarul. Tot aici poate fi văzută și vidra, care găsește adăpost în malurile canalelor.
Ferma piscicolă Ciocănești este situată în lunca Dunării Inferioare, la 2 kilometri de fluviu și la 120 de kilometri distanță de București, în apropiere de satul Ciocănești din județul Călărași. Ea include 30 de bazine ce ocupă o suprafață totală de 233 de hectare. Bazinele sunt utilizate pentru creșterea puietului de crap, somn, cosaș, sânger, novac sau știucă; în total, 12 specii de pești populează bazinele. Proprietarii fermei vând puietul altor ferme pisciole din țară, însă vând și pește mare pentru consum.
Tot acest pește reprezintă motivul principal pentru care păsările vin la Ciocănești. Foarte multe dintre ele vin de peste graniță, de la 2 kilometri distanță, din Rezervația Naturală Srebărna din Bulgaria. Foarte multe dintre păsări cuibăresc în Bulgaria, în rezervația de 1.000 de hectare, și vin în România ca să mănânce.
Însă unele aleg să cuibărească la nord de Dunăre. În total, peste 100 de specii de păsări ciubăresc la ferma Ciocănești. Datorită prezenței păsărilor, din anul 2007 ferma a fost integrată în situl Natura 2000 Ciocănești – Dunăre. Dintre speciile de păsări de aici, 31 sunt protejate la nivel european, iar 18 la nivel național. În perioada migrației, prin zonă trec 20.000 de păsări.
„Aici sunt fazani cum sunt găinile prin curte. Mediul le oferă locuri de cuibărit foarte bune”, a precizat Hodorogea.
Inițial, toată zona ocupată în prezent de ferma piscicolă făcea parte din lunca inundabilă a Dunării. În perioada comunistă, autoritățile au îndiguit fluviul și au transformat terenurile de la nord de Dunăre în suprafețe agricole și în ferme piscicole. În 1964 a fost înființată și ferma piscicolă din Ciocănești, transformată după ’89 într-o societate privată.
Traseul amenajat pentru biciclete pornește din Drumul Național 31 Călărași – Oltenița.
„Începe chiar în drumul național cu un panou de prezentare a unității și a traseului. După aceea, traseul este marcat cu indicatoare și se ajunge la al doilea panou turistic, care este despre activitatea de acvacultură [despre speciile de pești crescuți la fermă – n.r.]. Traseul continuă pe acest drum de piatră până în punctul foișorului, iar aici e al treilea panou de informare, despre speciile de păsări”, a explicat Hodorogea.
Observatorul, traseul tematic și centrul de vizitare din cadrul fermei au fost realizate printr-un proiect finanțat de Agenția de Dezvoltare Germană, prin intermediul Centrului de Competențe pentru Dunăre, prin programul Turism și Biodiversitate. Proiectul a fost implementat de ferma piscicolă și de organizația WWF-România.
„Aici era un sat de pescari, Dunărea venea până în șosea. Activitățile acestea de pescuit sunt activități tradițonale. Noi încercăm să păstrăm activitățile acestea tradiționale. Intenția noastră e ca pe viitor în acest centru să facem un centru de prezentare a instrumentelor de pescuit: unelte vechi, sculele de pescuit”, a adăugat Hodorogea.
Activitatea economică într-o fermă piscicolă inclusă într-un sit natural nu este deloc ușor de gestionat. Păsările, în special cormoranii, provoacă pagube foarte mari: mănâncă mult pește, iar puietul este preferatul lor.
Deoarece ferma face parte dintr-un sit Natura 2000, procesul de producție piscicolă se realizează astfel încât
să asigure conservarea speciilor de păsări pentru care a fost desemnat situl. De exemplu, nu se folosesc materii care să ducă la eutrofizarea apelor (acesta este un proces natural sau artificial de îmbogățire cu materii organice și cu substanțe nutritive – nitrați, fosfați etc. – a apelor lacurilor și a bălților; prin acțiunea sa pe termen lung, acest fenomen face ca apele să fie din ce în ce mai sărace în oxigen, distrugând în final fauna acvatică).
De asemenea, pe teritoriul fermei sunt interzise uciderea sau capturarea speciilor de animale protejate, activitățile care ar putea polua sau deteriora habitatele păsărilor, culegerea ouălor din natură, deranjul intenționat al speciilor de păsări, incendierea și distrugerea zonelor cu stuf. Proprietarii fermei păstrează voluntar zone de stufăriș pentru ca păsările să aibă locuri de cuibărit.
De-a lungul timpului, proprietarii au încercat să limiteze pe cât posibil pierderile cauzate de păsări, fără să intervină brutal.
„Pierderile provocate prin prezența acestor păsări în activitatea de piscicultură sunt foarte mari: până la 60% din pierderi sunt din cauza păsărilor. Cormoranul mare e cel mai periculos. Un cârd foarte mare în 3 zile poate să îți mănânce 20 de tone de pește. 100 de tone de pește mănâncă anual cormoranii”, a spus Hodorogea.
Înainte ca ferma să facă parte din situl Natura 2000 Ciocănești – Dunăre, păsările erau gonite cu ajutorul unor tunuri cu propan care făceau zgomote și le speriau. Acum, proprietarii folosesc metode mai prietenoase pentru a-și diminua pierderile: au acoperit o parte din luciul apei cu rețele din ațe (nu întreaga fermă, tocmai pentru ca păsările să aibă și ele cum să se hrănească) și au transferat o parte din producție în bazine mai mici, unde păsărilor le este mai teamă să vâneze.
În plus, pentru a asigura hrana pentru păsări și pentru a reduce presiunile speciilor de păsări ihtiofage pe bazinele cu pește pentru comerț, Hodorogea inundă bazinele nefolosite și le umple cu specii de pește necomerciale care devin hrană pentru păsări.
„La nivelul țării noastre nu există deocamdată niște măsuri de compensare a acestor pierderi, față de alte țări europene în care guvernul susține aceste măsuri. E vorba să apară și la noi, să ne acorde niște compensații pentru aceste pierderi”, a explicat proprietarul.
„Ferma de la Ciocănești este un studiu de caz pozitiv și totodată devine un model de dezvoltare durabilă a afacerilor din acest domeniu, care sperăm să fie aplicat și în cazul altor ferme piscicole de-a lungul Dunării Inferioare, unde, ca și la Călărași, se găsesc valoroase zone umede ale căror beneficii se extind mult dincolo de protecția piscicolă. Deocamdată sprijinul financiar pentru conservarea naturii vine prin Axa 2 a Programului Operațional pentru Pescuit 2007 – 2013 și din investițiile proprietarului. Dezvoltarea multifuncțională a fermei prin ecoturism va crește sustenabilitatea economico-socială și de mediu”, a arătat Monia Martini, manager pentru proiecte de economie verde la WWF-România.
În viitor, Martini speră că ferma piscicolă și situl Natura 2000 Ciocănești – Dunăre vor fi integrate într-un circuit turistic ce va lega zona Ciocănești de rezervația naturală din Bulgaria și poate chiar și de Parcul Natural Comana, aflat la 39 de kilometri de București.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Recomandările editorilor GreatNews:
Joburi în Palm Beach, America. Peste 1.500 de euro salariul pentru a lucra într-un loc de vis
Revoluția prețurilor la eMAG. Mari reduceri la televizoare
Locuri de muncă part-time. Program scurt, salariu atractiv
Revoluția prețurilor la eMAG. Cele mai mari reduceri ale verii
