Dănuț Andrușcă, noul ministrul al Economiei în Guvernul Viorica Dăncilă, se afla la conducerea Regiei Autonome de Activități Nucleare (RAAN) în momentul în care aceasta a intrat în insolvență.
Dănuț Andrușcă a devenit director general al Regiei din Drobeta Turnu Severin în mai 2013.
În septembrie 2013, Regia care producea în principal apă grea și energie electrică și termică a intrat în insolvență.
După ce RAAN a intrat în insolvență, Dănuț Andrușcă și-a păstrat funcția și a devenit și administrator special al societății aflate în insolvență, până în aprilie 2014, când a fost demis de ministrul Energiei de atunci, care a considerat că Andrușcă avea un venit „imoral” pentru o societate aflată în insolvență. La acea dată, Dănuț Andrușcă obținea un salariu lunar de 20.000 de lei.
La ora actuală, directorii care s-au aflat la conducerea Regiei înaintea lui Dănuț Andrușcă (Cătălin Adrian Olaru, Gheorghe Dulcea și Gheorghe Silviu Constantin) sunt achetați de DIICOT, fiind acuzați că au delapidat Regia cu 23 de milioane de lei.
Regia nu a putut fi redresată nici de Dănuț Andrușcă, nici de directorii care i-au urmat, așa că în ianuarie 2016 RAAN a intrat în faliment.
În total, Dănuț Andrușcă s-a aflat la conducerea RAAN un an.
Viața sub cenușă. Pentru 10.000 de români, vremea are și un alt cod. Negru
Cum a ajuns RAAN în insolvență?
Două dintre sucursalele RAAN erau Romag Prod, care producea apă grea, și Romag Termo (Termocentrala de la Halânga), ce producea energie electrică și termică. Toată cenușa rezultată din arderea cărbunelui în termocentrala de la Halânga era depusă într-un depozit aflat pe raza satului Halânga. Depozitul a ajuns să ocupe, de-a lungul timpului, 94 de hectare.
Depozitul de cenușă a fost întotdeauna o problemă pentru 8 sate din împrejurimi deoarece de fiecare dată când bătea vântul cenușa se ridica și se lăsa peste sate.
Însă o investiție care ar fi trebuit să pună punct poluării cu cenușă produsă de termocentrala de la Halânga a fost cea care a pus umărul la prăbușirea definitivă a societății.
Depozitul de cenușă era umezit cu ajutorul unei instalații care recircula apa de ploaie și apa din centrală, trimițând-o la depozitul de cenușă prin niște conducte. Însă acest sistem nu a făcut niciodată față suprafeței uriașe de cenușă de la Halânga.
Pentru a rezolva problema poluării cu cenușă de la depozit a fost demarată o investiție care însă nu s-a mai făcut niciodată. Mai mult, toate plățile făcute de Regie pentru această investiție au dus la insolvență, iar ulterior la faliment. Concret, investiția se numea „Instalaţie de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii din CET Drobeta”. Pentru a o finanța, RAAN a făcut mai multe credite la bancă, după cum greatnews.ro a relatat aici.
Această instalație de evacuare în șlam dens a cenușii ar fi permis evacuarea ei sub o formă mai densă, care nu ar mai fi putut să fie spulberată de vânt. Instalația ar fi funcționat în felul următor: zgura și cenușa rezultate din arderea cărbunelui ar fi fost preluate cu instalații de captare și trimise la o instalație care ar fi realizat controlul amestecat al acestora cu apă, în raport de 1:1. Apoi, amestecul rezultat ar fi fost pompat pe conducte la depozitul de cenușă, unde s-ar fi depus pe suprafața acestuia.
Deoarece acest amestec are capacitatea de întărire după un timp relativ scurt, suprafața depozitului s-ar fi întărit, iar vântul nu ar mai fi luat pe sus cenușa.
Recomandare: Viața sub cenușă. Pentru 10.000 de români, vremea are și un alt cod. Negru
Licitația pentru construirea instalației de evacuare a fost câștigată pe 14 mai 2009 de firma SC Confort SA, valoarea contractului fiind de 165 de milioane de lei. Însă de-a lungul anilor au apărut tot felul de „lucrări suplimentare necesare”, taxate în plus de firma câștigătoare, astfel că până la urmă instalația a ajuns să coste 341 de milioane de lei, iar termenul de finalizare a fost decalat pentru 2013. O bună parte din această sumă, mai exact 274 de milioane de lei, a fost facturată și acceptată de Regie, se arată într-un raport din 2013 al firmei Tudor&Asociații, care s-a ocupat de insolvența RAAN. Chiar și așa, investiția nu a fost recepționată și pusă în funcțiune.
“Ţinând cont de faptul ca investiţia nu a fost recepţionată şi pusă în funcţiune, termenul a fost decalat, iar pentru finalizarea acestei investiţii vor fi necesare lucrări suplimentare, putem aprecia că imobilizarea unor sume importante de bani în scopul finalizării acestei investiţii constituie una din cauzele declanşării insolvenţei Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare”, se mai arată în raport.
RAAN, vândută la fier vechi
RAAN a intrat în insolvență la data de 11 septembrie 2013, iar 3 ani mai târziu, la data de 28 ianuarie 2016, Tribunalul Mehedinţi a declarat falimentul Regiei. Acum, bunurile sale sunt scoase la licitație unul câte unul, iar siteul este plin de anunțuri de vânzare de fier vechi.
În paralel, procurorii au început cercetarea împrejurărilor care au dus la falimentul RAAN, iar pe 14 mai 2016 i-au reținut pe 3 foști directori: Cătălin Adrian Olaru, fost director general al RAAN, Gheorghe Dulcea, fost director economic al Regiei și Gheorghe Silviu Constantin, fost director economic la Sucursala Romag Termo. DIICOT îi acuză pe foștii directori că suma de 23 de milioane de lei pe care firma SC Confort SA Timișoara o depusese drept garanție de bună execuție a instalației de evacuare în șlam dens a fost înapoiată societății comerciale, deși aceasta nu a terminat lucrările.
În mod normal, 70% din garanție ar fi trebuit restituită după 14 zile de la semnarea procesului-verbal de recepție a lucrării, iar 30% la expirarea perioadei de garanție.
Cei 3 foști directori, precum și omul de afaceri Lucian Nicu Caraiman, sunt cercetați acum în stare de libertate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și delapidare, după ce Tribunalul Mehedinți a revocat, la data de 10 mai 2017, măsura controlului judiciar ce fusese dispusă împotriva inculpaților.
