În acest articol, îţi recomandăm 7 orăşele din România în care poţi petrece un weekend de poveste. Unii s-au îndrăgostit atât de mult de combinaţia linişte-confort pe care o oferă oraşele mici şi frumoase, încât au decis să se mute, dând uitării avantajele traiului într-un oraş mare, dar mereu aglomerat.

Ideea de a prezenta o colecţie a celor mai frumoase oraşe mici din ţara noastră a pornit de la articolul „Cele mai frumoase orăşele din Europa„, în care am prezentat 12 oraşe micuţe şi cochete de pe continentul nostru. La rubrica de comentarii a acelui articol, am invitat cititorii să decidă care sunt cele mai frumoase oraşe mici din România.

Propunerile cititorilor au fost:

Sighişoara, Piatra Neamţ,  Breaza (Valea Prahovei), Blaj, Turda, Orşova, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Alba Iulia, Cetatea Sucidava, din oraşul oltean Corabia.

Ţinând cont de propunerile cititorilor, greatnews.ro a întocmit un top al celor mai frumoase oraşe mici din România. Pe lângă imagini, veţi descoperi, pentru fiecare dintre aceste oraşe, câte trei curiozităţi care nouă ni s-au părut fascinante.

Sighișoara 1. Deşi este cunoscut drept un oraş săsesc, în prezent doar 1,43% dintre locuitori sunt etnici germani. În primele decenii ale secolului XX, când oraşul avea circa 22.000 de locuitori, numărul germanilor era aproape dublu faţă de cel al românilor (5.500 faţă de 3.000). Românii au început să fie mai numeroşi decât germanii abia din anul 1948. În timpul regimului comunist, mulţi etnici germani au părăsit Sighişoara, stabilindu-se peste hotare, în special în Germania.

2. După o vizită în oraşul vechi, turistul nu are cum să nu fie fascinat de modul în care erau organizate breslele în acest oraş. Meşteşugarii, organizaţi în 19 bresle, erau extrem de atenţi la calitatea produselor puse în vânzare sau date la troc, în târguri. De exemplu, în trecut, dacă se întâmpla ca un grup de lăcătuşi să vină la târgul din Sighişoara cu „lacăte şi broaşte proaste”, lăcătuşii sighişoreni aveau dreptul să confişte aceste produse, scrie enciclopedia online Wikipedia. În perioada medievală, meşteşugarii au început să devină tot mai înstăriţi, ajungând să aibă reprezentanţi în sfatul cetăţii, alături de patricienii feudali. Breslele au fost desfiinţate în 1884.

3. Festivalul medieval are loc anual, în ultimul sfârşit de săptămână al lunii iulie. Gazda festivalului este centrul vechi al oraşului, listat din anul 1999 în patrimoniul cultural mondial UNESCO.

Piatra Neamţ. Am decis să includem în acest articol doar oraşe sub 100.000 de locuitori, iar Piatra Neamţ este undeva la limita superioară, din acest punct de vedere. Oraşul din nordul Moldovei are 85.000 de locuitori şi este înconjurat de un peisaj absolut superb, în care dealul Pietricica şi râul Bistriţa joacă roluri principale.

1. Pietricica este simbolul oraşului, însă aceasta nu este cea mai înaltă dintre culmile care înconjoară oraşul. În timp ce Pietricica măsoara 590 de metri, Cernegura are 852 de metri, iar Cozla şi Cârloman – 670, respectiv 617 metri. Oraşul are parte de veri scurte şi cam răcoroase, însă toamna este foarte lungă, iar iernile destul de blânde, fără geruri mari.

2. Oraşul este înconjurat de păduri superbe, de foioase şi de conifere. Găsim, oarecum laolaltă, brazi, molizi, pini, fagi, mesteceni, carpeni, stejari şi plopi. Din loc în loc, la margini de pădure sau prin luminişuri, dăm şi peste arbuşti precum cornul, măceşul şi alunul.

3. O telegondolă face legătura dintre gara municipiului şi culmea Cozla. Traseul de telegondolă măsoară 1.915 metri. Iarna, se poate schia pe pârtia de pe Cozla.

Alba Iulia. Oraşul, care în ultimul timp şi-a schimbat extraordinar de mult aspectul, are 63.000 de locuitori.

1. Oraşul aflat la 340 de km de Bucureşti, 100 de km de Cluj Napoca şi 70 de km de Sibiu atrage tot mai mulţi turişti, după ce centrul istoric a fost complet renovat şi arată absolut superb. În acest an, oficialii din turismul elveţian au acordat oraşului titlul de „destinaţie culturală de excepţie”, în cadrul unui prestigios târg turistic desfăşurat la Lugano.

2. Cetatea bastionară de tip Vauban de la Alba Iulia a fost construită între anii 1715-1738 în contextul instaurării stăpânirii habsburgice în Transilvania. Autorităţile habsburgice au văzut în noua fortificaţie una cu un rol important, atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, dar şi de consolidare a puterii lor în teritoriile ocupate. Astfel, urma să devină fortificaţia principală a Transilvaniei, mai ales că era construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirate de sistemele concepute de arhitectul militar francez, mareşalul Vauban. Fortificaţia bastionară de la Alba Iulia este apărată de trei sisteme de fortificaţii. Acestea adoptă forma unui heptagon neregulat, cele şapte bastioane conferindu-i o imagine stelată, caracteristică cetăţilor de acest tip.

Bastioanele cetăţii le regăsim astăzi, la fel ca la începuturi, purtând aceleaşi nume ca şi în trecut: Trinitatea cel mai mare bastion, putând fi recunoscut după blazonul încoronat cu câmpuri multiple şi frunze de acant -, Sfântul Ştefan, Eugeniu de Savoia, Sfântul Mihail, Sfântul Carol, Sfântul Capistrano şi Sfânta Elisabeta.

3. Centrul istoric nu este însă singura atracţie turistică a oraşului. Graţie unui proiect european de 2,66 milioane de euro, la Alba Iulia a fost inaugurat un parc dendrologic cu o suprafaţă de peste 21 de hectare. În acest parc, pot fi admirate 1.100 de specii de arbori şi plante. Cei care vin cu maşina, o pot lăsa în siguranţă într-o parcare de 600 de metri pătraţi, din apropierea intrării. În parc, au fost amenajate alei pietonale şi locuri de odihnă.

Parcul Dendrologic „Dr. Ioan Vlad” a fost înfiinţat în urmă cu 11 ani de inginerul silvic Nicolae Pătrânjan. Parcul avea iniţial 50 de specii de plante, dar municipalitatea din Alba Iulia a sesizat potenţialul turistic al spaţiului şi a decis să atragă fonduri europene pentru mărirea colecţiei de specii.

Blaj. Oraşul din judeţul Alba are doar 20.000 de locuitori, dar a jucat un important rol în istoria românilor. Toţi elevii români învaţă la şcoală despre Marea Adunare de la Blaj, din mai 1848, la care au participat 50.000 de oameni, majoritatea iobagi. Aici a fost adoptat programul de revendicări cu caracter democratic, care prevedea abolirea dijmei, clăcii şi iobăgiei, libertatea cuvântului şi a tiparului şi înfiinţarea de şcoli de stat în limba română. Şi tot aici s-a născut Timotei Cipariu (1805-1887), părintele filologiei române.

1. Oraşul este cunoscut drept „Mica Romă”, fiind, în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, centrul cultural al românilor transilvăneni. Este oraşul în care a fost publicată prima gramatică românească, de Timotei Cipariu.

2. Una dintre cele mai frumoase construcţii din oraş este Catedrala Sfânta Treime, ridicată între 1741 şi 1749 în stil baroc, după planurile unor arhitecţi vienezi de origine italiană. Pictura cupolei datează tocmai din 1748-1749. Interesant este că, pentru ridicarea acestei catedrale, arhitecţii au folosit ca sursă de inspiraţie un alt edificiu din Transilvania – Biserica Iezuiţilor din Cluj, prima biserică catolică ridicată în Transilvania după Reformă.

3. Oraşul primei şcoli publice cu predare în limba română are parte de împrejurimi superbe. Oraşul e aşezat în Podişul Târnavelor, într-o renumită zonă viticolă.

Turda. Oraşul aflat la „umbra” municipiului Cluj Napoca (doar 30 de kilometri separă cele două oraşe) are o populaţie de 47.000 de locuitori.

1. În zona Cetate poate fi vizitat Castrul roman Potaissa, cel mai important monument al oraşului. Castrul a fost construit de Legiunea a V-a Macedonica, în anul 168.

2. Un alt frumos obiectiv este Palatul Princiar din Turda, care găzduieşte Muzeul de Istorie. Cunoscut şi sub numele de Cămara de Sare (probabil, aceasta a fost destinaţia iniţială a clădirii), palatul păstrează unele fragmente din construcţia iniţială, ridicată la sfârşitul secolului al XV-lea.

3. În apropierea oraşului se află Salina Turda (amenajată modern încă de acum 4-5 ani, cu sprijin UE), Lacurile Durgău (6 lacuri formate prin umplerea cu apă a unor mine de sare prăbuşite), Cheile Turzii (în unele locuri, pereţii stâncoşi măsoară chiar şi 200 de metri înălţime), Cetatea Trascăului (ridicată în sec XIII) şi superbul sat Rimetea.

Gura Humorului. Liniştitul oraş din Bucovina de sud este locuit de aproximativ 13.000 de oameni. Foarte aproape de oraşul-staţiune se află vestita mănăstire Voroneţ.

1. În 2005, oraşul a fost declarat „staţiune turistică de interes naţional”. Ca urmarea a acestei catalogări, oraşul a primit o finanţare de 8,9 milioane euro, prin programul PHARE al UE. A fost amenajată rapid o pârtie de schi, „Şoimul”, lungă de 1,35 kilometri, dotată cu nocturnă şi instalaţie de produs zăpadă. Pârtia a fost inaugurată în ianuarie 2010.

2. În zona „Ariniş” se află o piscină acoperită, de dimensiuni olimpice. Tot aici au fost construite opt terenuri de sport, dar şi un patinoar artificial.

3. Amatorii de drumeţii cu rulota au la dispoziţie un loc special de campare, pe malul drept al râului Moldova.

Orşova. Oraşul cu 11.000 de locuitori nu arată extraordinar de bine, însă se află într-o zonă absolut fantastică.

1. Construcţia lacului de acumulare Porţile de Fier a dus la inundarea vechiului oraş. Astfel, populaţia a fost strămutată într-un oraş complet nou, ridicat între 1966 şi 1971. Oraşul se întinde pe terasele Dunării şi ale Cernei şi pe versantul sudic al Munţilor Almăjului (munţi cu altitudini scăzute, dar fantastici pentru amatorii de călătorii montane, pe jos sau cu bicicleta).

2. Oraşul se află pe celebra Clisură a Dunării, din sudul Banatului, regiune delimitată de râul Nera spre vest şi de Cazanele Dunării la est.

3. În Orşova se află şi celebrul basorelief al regelui dac Decebal. Cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa măsoară 55 de metri şi a fost realizată între 1994 şi 2004.

Evident, această listă a celor mai frumoase oraşe mici din România nu este una completă. Vă rugăm să ne trimiteţi propunerile voastre, la rubrica de comentarii, iar noi vom actualiza acest articol.

Cele mai frumoase insule din Grecia