Înregistrarea cu camere de monitorizare miniaturale, interceptările telefonice sau filajele sunt doar câteva dintre tehnicile speciale folosite de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a-i aduce pe infractori în faţa legii, scriu jurnaliștii de la „Adevărul” într-un amplu material dedicat tehnicilor de investigare folosite de DNA.
1. Denunțătorul care poartă microcamere
Aparatura de înregistrare este de dimensiuni foarte mici, poate fi un nasture, un ac de cravată, un ceas, sau poate fi ascunsă în ochelari, pix, breloc sau geantă de mână. Cel mai recent caz de corupţie probat cu astfel de aparatură este cel în care este implicat Sorin Oprescu: şeful Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, Cornel Bogdan Popa, aflat în vila primarului, a filmat momentul în care i-a dat lui Oprescu suma de 25.000 de euro.
2. Camere de înregistrare montate în încăperi
Această aparatură poate fi ascunsă în perete, în întrerupător, detector de fum, parchet, în mobilier, în cărţile din bibliotecă.
Metoda a fost folosită de procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC) în ancheta fostului prodecan al Facultăţii de Finanţe-Bănci din ASE, Cosmin Şerbănescu, care a fost filmat când primea mită de la studenţii săi.
Un caz celebru, care a avut la bază tot astfel de interceptări, a fost cel al fostului senator PSD Cătălin Voicu, care discuta cu complicii săi într-un separeu dintr-un restaurant bucureştean, mai notează adevarul.ro.
3. Microcamere montate în diverse locuri
Recent, procurorii SUPC, care instrumentau un caz privind poliţişti din Gorj care protejau hoţii de fier vechi, au montat camere pe trei autospeciale ale Poliţiei Turceni.
În 2013, procurorii DIICOT care instrumentau un dosar privind clanurile „Sportivii”, „Cămătarii” şi „Văncică” din București au instalat microcamere în rezerva unui spital bucureştean, unde urma să fie internat un intelop care fusese rănit într-o luptă de stradă. Astfel, procurorii au aflat tot ce-i interesa atât cu privire la cele trei clanuri, cât şi cu privire la atacul produs în stradă.
4. Ofiţeri sub acoperire cu identitate reală
Un astfel de caz a fost cel în care procurorii SUPC au dezvăluit corupţia din cadrul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa: o agentă a Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) a primit misiunea să se înscrie studentă la Facultatea de Ştiinţe Sociale. Nu a durat mult până când tânăra a fost hărţuită de unul dintre profesori, iar totul a fost însă înregistrat.
5. Ofiţeri sub acoperire cu identitate acoperită
Un ofiţer al DGA a fost folosit de procurorii SUPC în cazul anchetei de la Biroul Poliţiei Rutiere din Brăila unde existau informaţii că agenţii primeau mită de la şoferii prinşi încălcând regulile în trafic. Ofiţerul a primit o identitate nouă şi a fost detaşat printre poliţiştii de la Brăila. Acesta a înregistrat toate discuţiile.
Aceeaşi metodă au folosit-o şi procurorii de pe lângă Tribunalul Bucureşti în dosarul „Silicoanelor decontate ilegal”: un ofiţer sub acoperire s-a dat drept un client nemulţumit de nasul său şi a reuşit să-i înregistreze pe medicii de la Spitalul de Arşi când i-au propus să se opereze la stat, sub alt diagnostic, pentru a plăti mai puţin.
6. Filajul
Tehnica este folosită în aproape toate anchetele de corupţie directă: mită sau trafic de influenţă, iar ofiţerii urmăresc cu cine se întâlnesc cei vizaţi. Acest mod de lucru a fost abordat de procurori atunci când Dan Şova şi Viorel Hrebenciuc s-au întâlnit la un hotel bucureştean, în care au discutat despre cum să iniţieze legi pentru graţieri şi amnistii.
Similar, în cazul „Caltaboşul“, Decebal Traian Remeş a fost filat pe o terasă din Dorobanţi când discuta cu Ioan Avram Mureşan despre şpăgi.
Aceeaşi tehnică a fost folosită şi în cazul fostului ministru de Finanţe, Darius Vâlcov, sau al lui Gheorghe Nichita, primarului oraşului Iaşi.
7. Percheziţia informatică
Percheziţia informatică este una dintre probele-cheie. De exemplu, pe un stick găsit la Cornel Penescu, procurorii DNA au descoperit un fişier în care erau trecute şpăgile.
8. Interceptările telefonice
Înregistrările discuţiilor purtate de suspecţi la telefon rămân esenţiale pentru probarea unor infracţiuni. Majoritatea celor implicaţi în fapte de corupţie folosesc mai multe telefoane sau discută codificat.
Dacă acest articol vi s-a părut interesant, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Recomandările editorilor GreatNews:
Țările cu cei mai înalți oameni. Pe ce loc se află România
„Căsnicia mea a fost o închisoare. Nu îmi doream decât să mor”
Job-uri în Marea Britanie. Se caută șoferi cu salarii de 4.000 de euro
Cele mai avantajoase oferte la boilere de la eMAG