Ce este ROBOR? Indicele la șase luni ajunge la un nou record

FOTO: Gerd Altmann/Pixabay.com
FOTO: Gerd Altmann/Pixabay.com

Una dintre cele mai importante întrebări pe care și le-au pus cei care au credit în lei, zilele acestea, a fost, din nou – Ce este ROBOR? Iată câteva cifre record realizate de indicele ROBOR în ultima perioadă:

25 iunie 2018. Indicele Robor la trei luni a ajuns la 3,13%, după ce vineri, 22 iunie, a fost 3,09. Este vorba despre cel mai mare nivel din mai 2014.

6 iunie 2018. Indicele Robor la trei luni a crescut la 2,87%, cel mai mare nivel din octombrie 2014 până în prezent, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

24 mai 2018. ROBOR la trei luni creşte până la 2,79%, un nou record al ultimilor trei ani şi şapte luni, iar indicele ROBOR la şase luni atinge o nouă valoare maximă a ultimilor trei ani şi şapte luni, 2,92%.

23 mai 2018. ROBOR la trei luni a crescut la 2,77%, cel mai mare nivel din octombrie 2014.

21 mai 2018. Indicele ROBOR la trei luni a crescut la 2,89%, cel mai mare nivel din 14 octombrie 2014, când a fost 2,91%.

13 aprilie 2018. ROBOR la trei luni a ajuns la 2,07%.

O creștere puternică a indicelui ROBOR la 3 luni a avut loc la sfârșitul lunii septembrie, 2017. Acesta a ajuns la 1,46%, o majorare de 16,8% față de ședința precedentă.

ROBOR nu s-a mai situat la un nivel atât de ridicat din 5 octombrie 2015, când era tot 1,46%. Consultantul de strategie de la BNR, Adrian Vasilescu, e de părere că „probabil nu dinamica pieței mișcă ROBOR-ul, ci alte cauze”.

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat că evoluția Robor depinde de nivelul de lichiditate din piața bancară, iar în această perioadă indicele se află într-o perioadă de reașezare.

„Evoluţia ROBOR depinde de nivelul de lichiditate din piaţa bancară. Suntem într-o perioadă de reaşezare a acestui indice după ce am avut, în perioada care a trecut, dobânzi reduse la nivel istoric. Din aceasta perspectivă, era de aşteptat ca această creştere să înceapă.

Trebuie spus, totuşi, că în 2014 şi 2015, dacă luăm ca reper luna septembrie, ROBOR la 3 luni era mai ridicat decât nivelul actual, ca să nu mai spunem de 2012 sau 2013 când atingea 4 procente sau chiar 5,80%.

Sigur că, faţă de acum câteva luni, se vor aduna câţiva lei în plus la plata ratei, în condiţiile în care dobânda ROBOR este luată în calculul ratei, dar pentru creditele acordate înainte de 2015 ratele sunt în continuare sub nivelul iniţial”, a declarat, joi, Dan Suciu, pentru Agerpres.ro.

Ce este ROBOR? Metoda de calcul

Tehnic spus, ROBOR se calculează zilnic de către BNR și este media aritmetică a cotațiilor practicate de băncile din România. ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) este utilizat de către toate băncile pentru stabilirea dobânzilor variabile și influențează valoarea ratelor lunare la creditele în lei.

Însă, iată ce este ROBOR pe înțelesul tuturor. Băncile se împrumută zilnic cu lichidități între ele, pe perioade care variază de la o zi până la un an.

ROBOR reprezintă o rată medie a dobânzii la care băncile din țara noastră se împrumută între ele în lei. Aceasta este calculată în fiecare zi de specialiștii Băncii Naționale a României, ca media aritmetică a cotațiilor practicate de zece bănci selectate.

Mai exact, pentru cei care se întreabă ce este ROBOR, cu cât încrederea reciprocă dintre instituțiile bancare este mai mare, cu atât scade și indicatorul ROBOR.

Ce este ROBOR? Creșterea e „normală”

Analiștii financiari spun că majorarea ROBOR este „normală”, din punct de vedere economic, iar această tendință va continua. Un factor care influențează această creștere este inflația. Apoi, potrivit Digi24.ro, ar mai fi vorba de reluarea creditării și de împrumuturile statului. Mai exact, cele două au „sterilizat” surplusul de monedă pe piață. Statul se împrumută de la bănci din ce în ce mai mult și pune presiune pe resursele instituțiilor de creditare.

Și jurnaliștii de la Hotnews.ro fac o analiză în care spun că explicațiile pentru creșterea agresivă a ROBOR poate veni din trei părți.

Prima ar fi că indicatorul ROBOR a stat la un nivel scăzut o perioadă mare de timp, iar atât timp cât inflația crește, același lucru se întâmplă și cu dobânzile din piața monetară.

„Alta ar fi că băncile reacționează preventiv la ședința Consiliului de Administrație al BNR, care va avea loc marți, intuind că Banca Centrală va reduce ecartul între ratele de dobândă și dobanda de politică monetară. Asta ar însemna să majoreze rata de dobândă la depozite. Iar câtă vreme inflația se va duce la limita superioară a intervalului țintit de BNR în trimestrele următoare, BNR e tot mai motivată să intervină și să majoreze dobânda, lansând un nou ciclu monetar.

A treia explicație poate veni din riscul venit din sfera finanțelor publice, unde politicile confuze sau contradictorii puse pe masa publică (anunțarea unor măsuri fiscale și apoi amânarea sau renunțarea la ele) induc prudență. Băncile își retrag lichiditățile de pe piață, așteptând să vadă cum va gestiona Statul problema deficitului în 2018”, cred jurnaliștii de la Hotnews.ro.

FOTO: Gerd Altmann/Pixabay.com