Justiție

by -
petre roman ion iliescu
Ion Iliescu și Petre Roman în decembrie 1989. Foto: Daniel Mazilu (Wikimedia Commons)

Petre Roman, fostul premier al României, acuzat de procurorii militari de crime împotriva umanităţii în dosarul Mineriadei din iunie 1990, a declarat că acuzațiile care i se aduc sunt absurde și că tot ce dorea să facă era să „deschidă traficul” într-o zonă foarte aglomerată din București, anunță Digi24.

Potrivit procurorilor, Petre Roman este una dintre persoanele vinovate de violențele din București, care au dus la moartea a 6 oameni și la rănirea altor sute de persoane.

„O consider, până la urmă, absurdă. Nimic nu justifică această acuzaţie. Singurul lucru pe care îl doream noi era deschiderea traficului în cea mai grea zonă de trafic din Bucureşti, Piaţa Universităţii, fără ca noi să cerem încetarea protestelor. Protestele erau un lucru normal, firesc. Chiar dacă avuseseră loc alegerile”, a declarat Petre Roman la postul de televiziune.

Din punctul său de vedere, vinovații pentru venirea minerilor sunt oficialii din Ministerul de Interne și din Poliția București: „Pentru această chestiune, vinovaţi se fac cei care au organizat, adică Ministerul de Interne, respectiv ministrul de Interne şi Poliţia Capitalei care nu au procedat corect în multe situaţii. Răspunul meu a fost demiterea ministrului de interne”.

„Eram conştienţi că venirea a 8.000 de mineri în Bucreşti, pe străzile Capitalei, constituie un pericol extrem de grav. Eram perfect conştienţi. Nu ştiu şi nu există documente care să spună că eu şi guvernul meu am fost implicaţi în acţiunea minerilor. Ion Iliescu a folosit o sintagmă nefericită: „Mergeţi şi plantaţi flori în piaţa Universităţii!”. Acest îndemn nu a fost potrivit. Cel mai potrivit era ca minerilor să li se spună ceea ce am gândit cu toţii: „Măi fraţilor, nu era cazul să veniţi. Nu există un pericol pentru democraţie””, a mai comentat Petre Roman pentru Digi24.

Ion Iliescu despre Mineriadă: „Nu am să-mi reproşez nimic”

Nici Ion Iliescu, și el inculpat în dosarul Mineriadei din 1990, nu consideră că a făcut ceva greșit în iunie 1990, când minerii din Valea Jiului au venit în București pentru a înăbuși protestele din Piața Universității îndreptate împotriva FSN-ului: „Eu nu am să-mi reproşez nimic din nicio perioadă”.

Mineriada din iunie 1990 a fost considerată cea mai sângeroasă, cea mai brutală și cea mai amplă dintre toate acțiunile minerilor de la începutul anilor ’90. La jumătatea lunii iunie, minerii au intervenit în forță împotriva protestatarilor din Piața Universității care cereau retragerea lui Ion Iliescu și a FSN-ului, dar și împotriva oamenilor obișnuiți de pe stradă.

Reacția lui Ion Iliescu după ce a aflat că e inculpat în dosarul Mineriadei

În data de 13 iunie, la televiziune s-a citit un comunicat al președintelui Ion Iliescu, în care se afirma: „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită”.

După violențele din București, pe 15 iunie, minerii au fost urcați în autobuze și transportați la complexul expozițional Romexpo, unde Ion Iliescu le-a mulțumit pentru acțiunea. Discursul său a fost întâmpinat cu urale.

Oficial, 6 persoane au murit (4 prin împușcare, una în urma unui infarct și o a șasea înjunghiată), iar alte 746 au fost rănite.

Ion Iliescu FOTO: Ionuț Fantaziu
Ion Iliescu FOTO: Ionuț Fantaziu

După ce a început urmărirea penală împotriva sa în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, Ion Iliescu, fostul președinte al României, a declarat la postul de televiziune Digi24 că nu are ce să își reproșeze.

Ion Iliescu a mai declarat că nu este nicio problemă că s-a redeschis acest dosar şi că va merge să vorbească cu procurorii atunci când va fi chemat.

„Nu este prima dată când se agită chestiile astea. Ce dovezi? Dar care este problema? E o chestiune care s-a petrecut în 1990, am trecut peste ea, am avut alternative la guvernarea ţării. Vor oamenii să…, probabil au primit ceva solicitări să cerceteze. Să cerceteze, care este problema? Voi fi chemat, voi dialoga, voi răspunde, care este problema? Nu este nicio problemă”, a comentat Ion Iliescu la postul de televiziune Digi24.

„Eu ştiu care este raţiunea redeschiderii discuţiei, că este o treabă care s-a petrecut acum douăzeci şi şapte de ani, dar mă rog. Probabil au primit sesizări, oamenii sunt datori să cerceteze, să ducă lucrurile până la capăt”, a mai spus fostul șef de stat.

„Eu nu am să-mi reproşez nimic din nicio perioadă”, a menționat la final Ion Iliescu.

Ieri, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme i-au pus sub inculpare în dosarul Mineriadei pe fostul preşedinte Ion Iliescu, pe fostul premier Petre Roman, pe fostul director al SRI Virgil Măgureanu, pe fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, dar și pe alte persoane care ocupau funcții publice la acea dată.

Ion Iliescu este acuzat de crime împotriva umanităţii.

Rolul lui Ion Iliescu în mineriada din 13-15 iunie 1990

Mineriada din iunie 1990 a fost considerată cea mai sângeroasă, cea mai brutală și cea mai amplă dintre toate acțiunile minerilor de la începutul anilor ’90. La jumătatea lunii iunie, minerii au intervenit în forță împotriva protestatarilor din Piața Universității care cereau retragerea lui Ion Iliescu și a FSN-ului, dar și împotriva oamenilor obișnuiți de pe stradă.

În data de 13 iunie, la televiziune s-a citit un comunicat al președintelui Ion Iliescu, în care se afirma: „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită”.

După violențele din București, pe 15 iunie, minerii au fost urcați în autobuze și transportați la complexul expozițional Romexpo, unde Ion Iliescu le-a mulțumit pentru acțiunea. Discursul său a fost întâmpinat cu urale.

Oficial, 6 persoane au murit (4 prin împușcare, una în urma unui infarct și o a șasea înjunghiată), iar alte 746 au fost rănite.

În după-amiaza zilei de 15 iunie 1990, la Romexpo, Ion Iliescu le-a mulţumit minerilor pentru acţiunea lor. Foto: Captură YouTube
În după-amiaza zilei de 15 iunie 1990, la Romexpo, Ion Iliescu le-a mulţumit minerilor pentru acţiunea lor. Foto: Captură YouTube

by -
Ion Iliescu FOTO: Ionuț Fantaziu/GreatNews
Ion Iliescu FOTO: Ionuț Fantaziu/GreatNews

Procurorii militari ai Parchetului instanței supreme i-au inculpat în dosarul Mineriadei pe fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul director al SRI, Virgil Măgureanu și fostul vice prim-ministru Gelu Voican Voiculescu.

Aceștia sunt acuzați de infracțiuni constra umanității. Între 13 și 15 iunie 1990, a fost reprimată cu violență manifestația din Piața Universității.

Au murit patru persoane și rănite prin împușcare alte trei. Peste 1.000 de persoane au fost vătămate corporal și lipsite de libertate.

Ce precizează Parchetul: 

În cauza cunoscută generic sub denumirea „Mineriada 13 – 15 iunie 1990”, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanța din data de 23 decembrie 2016, punerea în mişcare a acţiunii penale, sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, lit a, g și j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, faţă de inculpaţii:

– ILIESCU ION, la data săvârșirii faptelor, președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României;

– ROMAN PETRE, la data săvârșirii faptelor, prim-ministru al Guvernului interimar al României;

– VOICULESCU GELU VOICAN, la data săvârșirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României;

– NICOLAE DUMITRU, la data săvârșirii faptelor, prim-vicepreședinte al Frontului Salvării Naționale;

– MĂGUREANU VIRGIL, la data săvârșirii faptelor, director al Serviciului Român de Informații;

– general (rez.) FLORESCU MUGUREL CRISTIAN, la data săvârșirii faptelor, adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:

În perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat și coordonat un atac generalizat și sistematic, lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației municipiului București, atac în care au implicat participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atac ce a avut următoarele consecințe:

1. uciderea prin împușcare a 4 persoane şi rănirea prin împușcare a 3 persoane, fapte ce constituie 7 acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. a din C.p.;

2. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;

3. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p..

De asemenea, în aceeaşi cauză, s-a dispus punerea în mișcarea acțiunii penale sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității în forma prev. de art. 439 alin. 1, lit. g și j din Codul penal, față de următorii inculpaţi:

– amiral (rez.) DUMITRESCU EMIL, la data săvârșirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne;

– IONESCU CAZEMIR BENEDICT, la data săvârșirii faptelor, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională;

– SÂRBU ADRIAN, la data săvârșirii faptelor, șef de cabinet și consilier al primului ministru;

– COZMA MIRON, la data săvârșirii faptelor, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”;

– DRELLA MATEI, la data săvârșirii faptelor, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni;

– BURLEC PLĂIEȘ CORNEL, la data săvârșirii faptelor, ministru adjunct la Ministerul Minelor;

– general (rez.)DOBRINOIU VASILE, la data săvârșirii faptelor, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne;

– general (rez.) PETER PETRE, la data săvârșirii faptelor, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele: în perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au aderat la atacul generalizat și sistematic lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației Bucureștiului, atac în care a fost implicată participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării și a avut următoarele consecințe:

1. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;

2. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p.;

În cauză, urmărirea penală se efectuează, în continuare, față de alți 18 suspecți, sub aspectul săvârșirii acelorași infracțiuni de crime împotriva umanității, prev. de art. 439 alin. 1 lit a, g și j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

by -
sebastian ghiță
Sebastian Ghiță. Foto: Captură YouTube / hotnews.ro

Surse judiciare implicate în căutarea omului de afaceri Sebastian Ghiță, care nu s-a prezentat miercuri, 21 decembrie, la sediul DNA Ploieşti, susţin că fostul deputat a fugit din România, relatează adevarul.ro.

Sebastian Ghiță a apărut pentru ultima dată în public luni, 19 decembrie, în jurul prânzului, atunci când a intervenit la postul România TV, pe care îl deține.

Sebastian Ghiţă a fost dat în consemn la frontieră şi este căutat și de poliție. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean Prahova a anunțat că Sebastian Ghiță a fost căutat la domiciliu, precum și în alte locuri cunoscute ca fiind frecventate de omul de afaceri.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost citat miercuri la DNA Ploieşti pentru noi audieri în dosarul Ponta-Blair.

La ora 12.00, când a fost programat, în locul lui Ghiţă s-au prezentat doar avocaţii. După două ore, procurorii DNA Ploieşti au emis mandat de aducere pe numele fostului deputat. Până la ora 16.00, Sebastian Ghiţă nu a fost găsit, deşi a fost căutat atât la domiciliul său din municipiul Ploieşti, cât şi la alte adrese unde acesta s-ar fi putut afla.

Ieri, Poliţia Prahova a instituit mai multe filtre pe principalele artere de circulaţie din judeţ pentru a-l depista pe Sebastian Ghiţă.

Însă surse judiciare spun că există informaţia, încă de marţi seara, că Ghiţă a reuşit să fugă din ţară, mai notează adevarul.ro.

La ora actuală, Sebastian Ghiță este cercetat în mai multe dosare penale și se află sub control judiciar: nu avea voie să părăsească teritoriul României și era obligat să se prezinte în fața procurorilor ori de câte ori i se cerea acest lucru.

Cine este Sebastian Ghiță

În vârstă de 38 de ani, Sebastian Ghiță deține grupul Asesoft și postul de televiziune România TV. În anul 2009, averea sa era estimată la 90-100 de milioane de euro.

La alegerile legislative din 2012 el a obținut un loc de parlamentar în Camera Deputaților pe listele USL. A fost membru PSD, iar apoi a intrat în Partidul România Unită (PRU). La alegerile parlamentare din 2016, Sebastian Ghiță a candidat pentru un nou mandat de parlamentar (din partea PRU), însă nu l-a obținut, Partidul România Unită nereușind să treacă pragul electoral de 5% pentru a intra în Parlament.

Sebastian Ghiță este cercetat penal în mai multe dosare, fiind acuzat de spălare de bani, folosire de informații confidențiale, șan­taj, mită și cumpărare de influență.

Fugari celebri din România

Dacă se confirmă că a fugit din România, Sebastian Ghiță nu este primul român care a reușit să fugă din țară, în ciuda faptului că era urmărit penal.

Cazul omului de afaceri sirian Omar Hayssam este, poate, cel mai cunoscut. În anul 2005, Omar Hayssam a fost reţinut, fiind acuzat de implicare în răpirea celor trei jurnalişti români în Irak (Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian).

Însă după aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu (pe motiv că starea sa de sănătate s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon la care fusese supus).

Odată eliberat, Omar Hayssam a fugit din România la bordul unei nave care a plecat din portul Constanța, ajungând în Siria.

Fuga omului de afaceri sirian a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI (Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean), precum şi a procurorului general al României Ilie Botoş.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel naţional şi internaţional și a fost readus în ţară în 19 iulie 2013. Omar Hayssam a fost încarcerat pentru a executa pedepsele definitive primite în 3 dosare (într-unul dintre dosare, Hayssam a primit 20 de ani de închisoare pentru răpirea celor trei jurnalişti).

Un alt caz este cel al lui Gregorian Bivolaru. Dat în urmărire generală în anul 2004 sub acuzația de „trafic de persoane și infracțiuni asociate crimei organizate”, liderul spiritual a cerut azil politic în Suedia (pe care l-a și obținut), motivând că nu are încredere în obiectivitatea justiției române.

Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție din România l-a condamnat definitiv pe data de 14 iunie 2013 la 6 ani de închisoare, fără suspendare, pentru „actul sexual cu un minor în formă continuată în legătură cu victima Mădălina Dumitru”.

Pe 27 februarie 2016, Gregorian Bivolaru a fost arestat în Franța, iar apoi a fost extrădat în România, unde se află acum în arest.

Un alt fugar faimos este Mihai Necolaiciuc, fostul director al CFR, care a fugit din ţară în anul 2005 şi a fost readus în România după 6 ani, în 2011.

Urmărit penal și acuzat că a delapidat 100 de milioane de euro de la CFR, având mai multe dosare privind comiterea unor infracțiuni, Mihai Necolaiciuc a încercat să scape de viitoarele pedepse fugind în SUA.

În iunie 2009, agenţii federali americani din West Palm Beach, Florida, au anunţat că l-au reţinut pe fostul director CFR. Au început procedurile de extrădare, iar ulterior secretarul de stat al SUA, Hilary Clinton, a semnat decretul de extrădare.

Mihai Necolaiciuc a fost adus în țară în 2011. A fost judecat și a fost condamnat în noiembrie 2016 la 8 ani de închisoare cu executare.

 

by -
Liviu Dragnea FOTO: Ionuț Fantaziu/GreatNews
Liviu Dragnea FOTO: Ionuț Fantaziu/GreatNews

Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus începerea judecării pe fond a dosarului în care Liviu Dragnea, liderul PSD, este acuzat de instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajarea a două membre de partid la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman.

Potrivit Agerpres.ro, instanța supremă a respins toate contestațiile depuse de Liviu Dragnea și fosta soție, Bombonica Prodana, după ce în luna octombrie un alt complet de judecată le-a respins toate cererile și excepțiile formulate în acest dosar.

Mai exact, judecătorii au decis că probele și actele de urmărire penală efectuate de procurorii DNA au fost administrate legal, astfel încât se poate începe judecarea pe fond a dosarului. Decizia este una definitivă.

Potrivit DNA, Dragnea a intervenit pentru menținerea în funcție și plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deși știa că acestea lucrau de fapt în cadrul organizației PSD Teleorman.

În primăvară, Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului. Liderul PSD a fost acuzat de folosirea influenței sau a autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite.

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului din 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt.

Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

Imediat după condamnare, liderii PSD și-au arătat în continuare susținerea pentru președintele lor și au contestat decizia instanței spunând că este „nedreaptă”.

by -
constantin boicea luigi propagandă isis
Constantin Boicea Luigi. Foto: Captură Digi24.

Acuzat de propagandă ISIS, Constantin Boicea Luigi a fost reținut după ce judecătorii din Craiova au admis cererea procurorilor şi au emis mandat de arestare pe numele tânărului de 18 ani, anunță Digi24.

Constantin Boicea Luigi este primul român reținut pentru propagandă jihadistă.

Joi, 8 decembrie, tânărul a fost ridicat de acasă și a fost adus la sediul DIICOT din București. Polițiștii au luat din domiciliul său mai multe telefoane și laptopuri.

Constantin Boicea Luigi a fost anchetat și în urmă cu un an, pe când avea 17 ani, pe motiv că a aderat la doctrinele organizației teroriste ISIS și că a luat legătura cu o persoană care recruta membri ISIS. La acea dată el a fost reținut pentru 24 de ore, iar apoi a fost eliberat și cercetat sub control judiciar.

Acum, procurorii DIICOT arată că tânărul convertit la islam nu a respectat condițiile impuse de controlul judiciar: a continuat să acceseze siteuri de propagandă ale ISIS și chiar s-a documentat despre modul de fabricare a bombelor și a altor tipuri de dispozitive și arme.

Mai mult, el încerca să intre în contact cu lideri ai ISIS care să îi dea bani pentru a săvârși un act de terorism.

„Pe întreaga perioadă a controlului judiciar inculpatul a încălcat în mod sistematic obligația instituită în sarcina sa, inclusiv după data de 24.09.2016 când a devenit major, continuând să acceseze site-uri de propagandă și instruire a viitorilor combatanți, aparținând organizației teroriste Daesh/Stat Islamic, și încercând să intre în contact cu lideri ori reprezentanți ai respectivei organizații teroriste în satisfacerea dorinței manifeste de a obține sprijin logistic și financiar pentru săvârșirea unui act de terorism”, se arată în comunicatul DIICOT.

„Începând cu anul 2015 și până în prezent, inculpatul Boicea Luigi Constantin a participat la activitățile de instruire și pregătire desfășurate on-line de organizația teroristă Daesh/Stat Islamic pe site-uri de profil ce cuprind atât elemente ale procesului de însușire de către individ a cunoștințelor privitoare la materialele necesare, modul de asamblare și funcționare, efectele și măsurile de siguranță necesare a fi avute în vedere cu ocazia manipulării și utilizării diferitelor categorii de mijloace distructive, arme de foc, materii și dispozitive explozive standardizate sau improvizate, muniții, etc, cât și componente ale procesului de pervertire a afectivității individului prin asimilare vizuală, conștientizare și asumare personală a consecințelor pe care utilizarea în public a unor astfel de mijloace le poate produce în mod efectiv asupra persoanelor, ca parte a procesului de pregătire psihologică a viitorilor combatanți pentru săvârșirea unor acte de terorism”, continuă comunicatul.

De asemenea, Constantin Boicea Luigi „a promovat în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, prin postarea în mediul on-line, prin intermediul unor rețele de socializare, a unor opinii, scrieri, imagini, înregistrări audio/video reprezentând activități/acțiuni armate/violente și de propagandă ale grupării teroriste Daesh/Statul Islamic (decapitări individuale și/sau colective; incendieri de persoane; execuții prin împușcare; mesaje radical-jihadiste ale liderilor unor grupări teroriste; mesaje de propagandă a Daesh/Statul Islamic; promovarea ”SHARIA”), cu intenția de a le face cunoscute și a determina câștigarea de noi adepți”.

Constantin Boicea Luigi este acum urmărit penal pentru infracțiunea de participare la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, a armelor de foc, a dispozitivelor explozive de orice fel, a munițiilor, a explozivilor, în scopul comiterii unui act de terorism.

by -
ion iliescu
Ion Iliescu la Televiziunea Română în timpul Revoluției din 1989. Foto: Andrei Stroe via Wikimedia Commons

Parchetul General investighează infracțiuni împotriva umanității în Dosarul Revoluției. „După aproape 27 de ani de luptă am reușit să vedem ceea ce ne dorim. Pasul adevărat procedural este cel de astăzi. Este în regulă. Sigură că el survine destul de târziu. Acest dosar nu trebuia închis niciodată”, a declarat președintele Asociației 21 Decembrie, Teodor Mătieș, citat de Digi24.ro.

În cei 27 de ani de la Revoluția din 1989, dosarul s-a plimbat între procurori, iar în octombrie anul trecut a fost închis. Ancheta a fost redeschisă după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru că nu a găsit vinovații pentru uciderea a peste 1.000 de oameni și rănirea a 2.500.

Parchetul General a anunțat extinderea cercetărilor și pentru alte infracțiuni. Iată ce au transmis procurorii într-un comunicat:

„Procurori militari ai Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanța din 1 noiembrie 2016, în cauza cunoscută generic sub denumirea “Dosarul Revoluției”, extinderea urmăririi penale, in rem, sub aspectul infracţiunii contra umanității, prevăzută de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i și k Codul penal cu aplic. art. 5 Cod penal.

Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanității prev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i și k Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal.

Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior.

Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui „război civil” în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri.

În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui „război” psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime.

Cercetările urmează a fi reluate cu privire la toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise după data de 22.12.1989 pe întreg teritoriul ţării, conform dispozițiilor reținute în încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză.”

Dacă acest articol vi s-a părut util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Pădurile din România în care nu „cântă” drujba ar putea intra în patrimoniul mondial UNESCO

by -
FOTO: Poliţia Română/Flickr
FOTO: Poliţia Română/Flickr

Președintele Klaus Iohannis a semnat pentru modificările care se aduc legii care se referă la folosirea armei și înlătură răspunderea penală în cazul polițiștilor și jandarmilor care deschid focul asupra infractorilor.

Astfel, potrivit modificărilor, polițiștii și jandarmii nu mai răspund penal dacă folosesc armele de foc pe care le au în dotare. Mai exact, oamenii legii care vor folosit armamentul vor da explicații șefilor și procurorilor, însă vor mai putea fi judecați dacă anchetatorii constată că au respectat legea, potrivit Digi24.

„Uzul de armă executat în condiţiile şi situaţiile prevăzute de lege înlătură caracterul penal al faptei şi răspunderea materială”, se arată în noua lege a armelor.

Potrivit Digi24, cei care au gândit noile prevederi au spus că România era printre singurele din UE în care polițiștii evitau să folosească armele de foc pentru a nu li se întocmi dosar penal.

Au mai multe cazuri de oameni ai legii care au fost cercetați și chiar comandați pentru că au folosit armele în timpul serviciului. Un polițist din Galați a fost găsit vinovat chiar pentru omor, după ce a împușcat un suspect care l-ar fi atacat.

„Aceste noi prevederi sunt ancorate în realitatea anului 2016. Acel uz de armă din 1996 era o prevedere comunistă. Dacă aveam vătămare, era cercetat pentru vătămare, dacă era deces, era cercetat pentru omor calificat”, a explicat vicepreședintele SNPPC, Dumitru Coarnă, pentru Digi24.

Recomandările editorilor GreatNews: 

Românii vor avea încă o zi liberă începând de anul viitor

Atunci și acum. 10 orașe care s-au schimbat atât de mult încât nu le-ai mai recunoaște | FOTO

Cum a reușit un român să își reducă factura la energie electrică de la 300 la 5 lei pe lună

by -
FOTO: Ionuț Fantaziu/GreatNews.ro
FOTO: Ionuț Fantaziu/GreatNews.ro

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov au deschis un dosar penal cu privire la studiul prin care au fost stabilite cotele de vânătoare la carnivorele mari.

Anchetatorii vor să vadă dacă nu cumva există un conflict de interese, iar printre cei care au întocmit cercetarea nu se află și vânători. Procurorii spun că există suspiciuni de infracțiuni de fals intelectual, conflict de interese, abuz în serviciu și uz de fals.

Cei care au făcut studiul sunt angajați atât la Facultatea de Silvicultură Brașov, specialișiti de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură, precum și membrii unei asociații de vânătoare.

Studiul a fost contestat mai multe asociații de protecția animalelor. Zilele trecute, ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer, a anunțat că a suspendat procudura de emitere a Ordinului de Ministru care propune împușcarea a 1691 de animale sălbatice, strict protejate: 552 de urși, 657 de lupi, 482 de pisici sălbatice.

Perioada de consultare publică privind acest proiect s-a încheiat pe 30 septembrie, iar Cristiana Pașca Palmer, ministrul Mediului, a afirmat că „deși acest Ordin se dă încă din 2007, nici un Ministru al Mediului nu și-a asumat, în trecut, în mod transparent, lansarea lui în consultare publică, așa cum consider că e firesc. Noi am făcut-o tocmai pentru că este un subiect sensibil, cu multe argumente pro și contra.”

Ministrul Palmer a mai spus că din ordinul de ministru lipsesc mai multe elemente foarte importante și a cerut să se găsească o soluție echilibrată, astfel încât să fie conservate speciile protejate de lege, dar să se aibă în vedere și siguranța oamenilor din zonele vulnerabile.

Se înființează serviciul 112 pentru animalele sălbatice

Decizia Ministerului Mediului în privința uciderii a aproape 1.700 de urși, lupi și pisici sălbatice

by -
Gheorghe Ștefan Sursa foto: Neamț TV/Youtube
Gheorghe Ștefan Sursa foto: Neamț TV/Youtube

Procurorii au estimat un prejudiciu de 27 de milioane de euro în dosarul Microsoft. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis că statul trebuie să recupereze puțin peste 16 milioane de euro și 2 milioane de dolari de la cei patru condamnați ieri.

Faţă de prima instanţă, decizia definitivă a Curţii Supreme a majorat sumele care vor fi confiscate. Astfel, Dorin Cocoş trebuie să dea înapoi statului 9 milioane de euro, faţă de 3,7 milioane de euro, cât decisese prim instanță.

La omul de afaceri Dumitru Nicolae (Niro), suma a crescut cu 2.050.000 de dolari, pe lângă un milion de euro, cât fusese sentinţa iniţială.

Gheorghe Ștefan trebuie să dea 3.996.360 de euro, iar Gabriel Sandu – 2.196.035 de euro.

Dorin Cocoș, Nicolae Dumitru, Gheorghe Ștefan au fost acuzați de trafic de influență și spălare de bani, iar Gabriel Sandu a fost judecat pentru luare de mită și spălare de bani.

Pedeapsa cea mai mare a primit-o Gheorghe Ștefan, fostul primar din Piatra Neamț, care va avea de stat în închisoare 6 ani.

Dumitru Nicolae și Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, au fost condamnați amândoi la câte 2 ani și 4 luni de închisoare cu executare. Fostul ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, Gabriel Sandu, a primit 3 ani de închisoare cu executare.

Cum au reabilitat locuitorii unui oraș din România un parc în doar două zile

Se răcește vremea: plouă în țară, ninge la munte. Când revine căldura

Social Media:

243,463FaniLike
0Abonaţi+1
12AbonaţiAbonare