Justiție

by -
adrian sârbu
Adrian Sârbu. Foto: Captură YouTube

Omul de afaceri Adrian Sârbu, fondatorul postului de televiziune ProTV, este acuzat de procurorii militari că a gândit un atac terorist împotriva manifestanților care protestau împotriva lui Ion Iliescu în Piața Universității din București în mai-iunie 1990.

În rechizitoriul obținut de news.ro se arată că Adrian Sârbu a solicitat ministrului Apărării să-i pună la dispoziţie 20 de kilograme de trotil pentru a-i arunca în aer pe protestatari.

La acea dată, Adrian Sârbu era consilier și șef de cabinet al premierului Petre Roman.

„În luna mai 1990, înainte de a se decide evacuarea Pieţei Universităţii, inculpatul Sârbu Adrian a avut chiar o iniţiativă personală pentru o acţiune mult mai radicală decât evacuarea forţată a manifestanţilor din Piaţa Universităţii. Astfel, acesta i-a cerut ministrului Apărării Naţionale să-i pună la dispoziţie o cantitate de trotil cu care să realizeze un autoturism capcană pe care să-l detoneze în mijlocul manifestanţilor”, se arată în documentul procurorilor.

În plus, în dosar se mai arată și că Adrian Sârbu a redactat un comunicat care a fost transmis la televiziune și în se spunea că ceea ce se întâmpla în ziua de 13 iunie 1990 era rezultatul acţiunilor unei mişcări legionare.

Marți, 13 iunie, exact în ziua în care s-au împlinit 27 de ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990, procurorii militari au dispus trimiterea în judecată, pentru infracțiuni contra umanității, a mai multor persoane acuzate că s-au implicat în aducerea minerilor la București.

Printre acestea se numără fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu, fostul lider al minerilor Miron Cozma și Adrian Sârbu (la acea dată șef de cabinet și consilier al premierului).

liviu dragnea
Liviu Dragnea. Foto: Biruitorul via Wikimedia Commons

Persoanele condamnate penal nu pot face parte din Guvern, a decis Curtea Constituţională. CCR a hotărât astăzi, 4 mai, să respingă sesizarea Avocatului Poporului privind legea care nu le permite persoanelor condamnate penal să facă parte din Guvern, anunță Digi24.

Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, sesizase Curtea Constituțională cu privire la Legea 90, care împiedică persoanele condamnate să ocupe funcţii în Guvern.

Mai exact, Articolul 2 din Legea 90/2001 prevede că „pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1)”.

Dacă articolul ar fi fost declarat neconstituțional, atunci Liviu Dragnea ar fi putut ocupa funcția de premier al României sau oricare altă funcție în Guvern.

Însă CCR a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului.

Avocatul Poporului a sesizat CCR pe 5 ianuarie, a doua zi după învestirea Guvernului Grindeanu. Victor Ciorbea a spus că actul normativ este discriminatoriu, iar formularea „nu au suferit condamnări penale” – neclară.

Condamnarea penală a lui Liviu Dragnea

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului. În acest dosar Dragnea a fost acuzat că și-a folosit influenţa și autoritatea deținute în cadrul partidului în scopul obţinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite.

De-a lungul timpului, Liviu Dragnea a declarat în repetate rânduri că sentința i se pare nedreaptă, iar la un moment dat a precizat inclusiv că o va ataca la CEDO.

Dacă acest articol vi s-a părut util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -

Omul de afaceri Sebastian Ghiță a fost prins la Belgrad și ar urma să fie adus în țară. Poliția română anunță că a colaborat cu autoritățile din zece state pentru capturarea fostului deputat.

„În urma activităţilor investigative complexe şi a informaţiilor furnizate de Direcţia Operaţiuni Speciale şi Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Române, în cursul acestei nopţi, în Belgrad, a fost localizat şi reţinut, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian”, anunţă IGPR într-un comunicat.

Polițiștii mai precizează că Sebastian Ghiță ar fi prezentat documente de legitimare false, care prezintă „însemnele unui stat din UE”. Potrivit unor surse, acesta s-a dat drept cetățean sloven.

Fostul parlamentar era împreună cu fratele său în momentul arestării. Potrivit unor surse citate de jurnaliștii de la News.ro, fratele lui Ghiță a fost urmărit. Acesta inițial a mers în Istanbul, apoi a plecat spre Serbia.

Jurnaliștii de la TVR au obținut o fotografie cu Sebastian Ghiță. Acesta apare ras pe cap și cu barbă.

Pentru că Serbia nu este țară membră UE, procedura de extrădare poate dura mai mult. Deocamdată, Sebastian Ghiță se află într-o secție de poliție din Belgrad și i se face un dosar penal în Serbia pentru folosire de acte false.

Ghiţă a dispărut în 21 decembrie 2016 şi a fost iniţial dat în urmărire naţională după ce a încălat termenii controlului judiciar.

În 10 ianuarie, un complet de la instanţa supremă a emis un mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, omul de afaceri fiind dat şi în urmărire internaţională, prin Interpol.

by -
Ministrul Justiției, Tudorel Toader
Ministrul Justiției, Tudorel Toader

Ministerul Justiției, Tudorel Toader, a decis la finalul evaluării lui Augustin Lazăr și Laura Codruța Kovesi că „nu este oportună declanșarea” revocării celor doi.

„În acest context, evaluând toți factorii de oportunitate la care am făcut referire, câtă vreme însăși CCR a apreciat ca prin soluție conduitei de urmat pentru autoritatea care a acționat ultra vires, s-a declanșat și realizat remediul constituțional corespunzător, precum și în lipsa altor elemente care să fundamenteze, la acest moment punctual, convingerea existenței unei activități instituționale contrare regulilor statutului de drept, nu consider oportună declanșarea mecanismului instituțional de revocare a procurorului general, respectiv a procurorului șef al DNA”, se arată în evaluarea făcută de ministrul Tudorel Toader.

De asemenea, ministrul Justiției a precizat că va institui „o atentă monitorizare a activității acestei instituții, pentru identificarea modului în care, pe viitor, prin reprezentanții săi, înțelege să respecte limitele legale de competență și să evite transformarea acțiunilor anticorupție într-un pericol pentru buna funcționare a democrației și pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale”.

Tudorel Toader însă nu a explicat cum va funcționa, mai exact, această „monitorizare”.

Ministrul Toader a mai adăugat și că „rezultatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuție în viitor, în raport de faptele constatate, oportunitatea revocării conducătorilor instituțiilor vizate ori a altor măsuri instituționale”.

Ce spune Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a declarat că se așteaptă ca ministrul Justiției să sprijine activitatea procurorului general și a șefei DNA. Despre monitorizarea celor doi, președintele a spus că face parte din „fișa postului” acestuia.

„Dacă citim cu atenție Constituția, citim că ministerul Public își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției. Cu siguranță îi va monitoriza , asta e în fișa postului, cum s-ar spune”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Întrebat de jurnaliști dacă este mulțumit de activitatea Laurei Codruța Kovesi, președintele Iohannis a răspuns: „Sunt foarte mulțumit de activitate, am spus-o de multe ori și îmi place să o repet”.

Reacții din PSD: „Este o zi penibilă!”

Primul care a avut o reacție după anunțul făcut de ministrul Justiției, Tudorel Toader, este deputatul PSD Liviu Pleșoianu. Acesta a declarat la Antena 3 că decizia de a nu cere demisia celor doi șefi de parchete este una „absolut lamentabilă”.

„Dacă PSD susține această decizie, mă voi gândi foarte serios dacă mă mai regăsesc în el. Este o zi penibilă”, a declarat Pleșoianu.

Și Codrin Ștefănescu, tot din PSD, a reacționat dur, spunând că este „o zi penibilă, o rușine”. „Sunt total dezamăgit total, ca și alte milioane de simpatizanți. Nu e vina noastră că s-a întâmplat așa, e opinia ministrului Justiției. Procurorii ăștia mi-au anchetat guvernul meu, al PSD, și scapă. E o rușine în toată galaxia să-l aud pe ministru cu un blablabla în care n-a zis nimic”, a declarat Codrin Ștefănescu, la RTV.

Băsescu, despre Tudorel Toader: „Explicația unui marțafoi!”

Fostul președinte Traian Băsescu, un aprig contestatar al șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, l-a făcut „marțafoi” pe Tudorel Toader. „E explicația unui marțafoi. Păcat că știe carte, că rămâne doar o slugă. E explicația unui marțafoi propulsat la CCR de Fenechiu, care mereu s-a plicat pe interese. Asta e concluzia mea. Deci păcat că știe carte, dar rămâne slugă.

„A fost o analiză profesionistă cu o concluzie de slugă. De azi, în România s-a relativizat Constituția. Vedem noi când o aplicăm, când e oportun, când nu e. Eu nu vorbesc aici de Lazăr sau Kovesi, ci de funcționarea statutului de drept”, a declarat Traian Băsescu, la B1.

Mai târziu, Traian Băsescu a lansat un nou atac pe Facebook. „Slugilor, dacă nu sunteți în stare să vă apărați la voi acasă Constituția, cum credeți că îi veți apăra pe români în fața presiunilor Brexit? Dar în relația cu Trump? Când nu-ți respecți tu, român, propria Constituție, cum vrei să ți-o respecte alții? Când nu-ți aperi Constituția, nu ai cum să-ți aperi țara! Luați aminte slugilor”, a scris Traian Băsescu, pe pagina sa Facebook.

by -
Elena Udrea
Elena Udrea

Elena Udrea a fost condamnată la șase ani de închisoare cu exectuare în Dosarul „Gala Bute”. Sentința dată de Curtea Supremă nu este definitivă și poate fi atacată. Udrea a fost condamnată pentru luare de mită și abuz în serviciu, dar a fost achitată pentru acuzația de tentativă de deturnare de fonduri europene.

Pedeapsa de 6 ani este rezultatul contopirii mai multe pedepse decise de judecători pentru fiecare infracțiune. Mai exact, Elena Udrea a fost condamnată la 5 ani de închisoare pentru luare de mită, 4 ani pentru o altă faptă de luare de mită, 6 ani pentru o atreia infracțiune de luare de mită și tot 6 ani pentru abuz în serviciu.

În același dosar, Rudel Obreja, fost președinte al Federației Române de Box, a primit primit pedeapsă cu executare de 5 ani de închisoare.

Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, cu un termen de încercare de 6 ani.

Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naționale de Investiții, a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu supraveghere de 5 ani.

Tudor Breazu, fost consilier al ministrului Elena Udrea, a fost condamnat la 3 ani cu executare.

Ștefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, a primit 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare.

Dragoș Botoroaga a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare.

Ion Ariton, fostul ministru al Economiei, a fost achitat.

Elena Udrea, fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, a fost acuzată în dosarul „Gala Bute”, alături de alți șapte inculpați. Dosarul a ajuns la instanța supremă în aprilie 2015.

Elena Udrea ar fi finanţat ilegal, din bugetul Ministerului Dezvoltării, organizarea Galei Bute în 2011. De asemenea, ar fi încasat comisioane de 10% din contractele ministerului, spun procurorii.

Procurorii au arătat în rechizitoriu că în 24 iunie 2011 a fost încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi SC Europlus Computers SRL, firma lui Rudel Obreja, având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box.

În baza acestui contract, la 1 februarie 2012, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei.

„Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului.

Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu există o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană”, potrivit procurorilor.

șerban nicolae legea grațierii
Șerban Nicolae. Foto: (Captură YouTube)

Liderul senatorilor PSD Șerban Nicolae, care este și președintele Comisiei Juridice, a transmis colegilor săi din comisie amendamentele pe care le va depune astăzi, 7 martie, la proiectul legii grațierii. Un document obținut de hotnews.ro. arată că unul dintre amendamente prevede că pot fi grațiați și cei condamnați pentru infracțiuni de coruptie, inclusiv luare de mită, dare de mită, trafic de influență și abuz în serviciu.

La ora actuală, aceste pedepse nu pot fi grațiate.

Însă senatorul propune eliminarea articolelor care se referă la infracțiunile de corupție – adică a articolelor 289-294, a articolului 297, care se referă la abuzul în serviciu, precum și a articolul 269 – favorizarea făptuitorului – prevăzute în Codul Penal, de pe lista pedepselor pentru care un condamnat nu poate beneficia de grațiere.

Amendamentele depuse prevăd că dispozițiile prezentei legi se aplică faptelor săvârșite până la intrarea acesteia în vigoare, adică la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Ce se întâmplă cu legea grațierii. Se dorește renunțarea la recuperarea pagubei

În urmă cu 3 săptămâni, în timpul dezbaterilor din Comisia Juridică a Senatului, Șerban Nicolae a susținut și că termenul de un an în care să fie recuperate prejudiciile produse de cei grațiați ar trebui eliminat.

„Nu înţeleg de ce se vorbeşte de acea dispoziţie de recuperare a prejudiciului. Este exagerată şi pune sub semnul întrebării semnificaţia gestului de clemenţă”, a declarat Nicolae, citat de Digi24.

El a mai spus că nu ar trebui să existe un termen până când un condamnat eliberat să returneze prejudiciul creat, precizând că, dacă persoana este în penitenciar, aceasta nu mai are mijloacele necesare să returneze prejudiciul.

by -

Mai mulți politicieni au fost chemați astăzi să dea declarații în fața procurilor DNA. Unul dintre ei este primarul Timișoarei, Nicolae Robu. Acesta a spus la intrare că nu știe în ce calitate a fost citat și a negat că ar avea vreo legătură cu fapte de corupție.

Potrivit Digi24, ar fi vorba despre un dosar în care edilul Timișoarei și unul dintre liderii PNL are calitatea de suspect.

Și Marian Petreche, președintele Consiliului Județean Ilfov, a fost audiat în această dimineață la DNA. Potrivit Digi24, Petrache este acuzat de șantaj și luare de mită. Perioada vizată este 2007 – 2008, când acesta era secretar de stat în Ministerul de Interne.

La ieșirea de la DNA, Marian Petrache a spus că în urmă cu nouă ani, primarul din Jilava și-a schimbat buletinul pe București, deși a candidat la Jilava, iar acest lucru ar fi dus la pierderea mandatului de primar.

Petrache a mai spus că este acuzat că l-ar fi șantajat pe primarul Adrian Mladin pentru că ar fi aflat că și-a schimat buletinul, iar în schimb ar fi primit o excursie în valoare de 2.800 de euro la Monte Carlo.

El a recunoscut însă că a fost în acea excursie, plătită de Mladin, dar spune că nu a fost vorba de șantaj, potrivit Digi24.

Marian Petrache a declarat că în urma acestui dosar, își va da demisia din toate funcțiile din partid, dar nu și din funcția de președinte al Consiliului Județean Ilfov.

Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, s-a prezentat vineri la DNA pentru a fi audiat într-un dosar de corupție, potrivit Digi24. La intrare, Paleologu a declarat că a fost chemat în calitate de martor, însă nu a dat detalii despre ce dosar ar fi vorba.

by -
Anunțul făcut aseară de Florin Iordache, ministrul Justiției, a scos mii de români în stradă

Ministrul Justiției, Florin Iordache, autorul OUG 13, și-a anunțat demisia. A făcut anunțul imediat după ședința de Guvern și a plecat repede după anunț, fără să accepte nicio întrebare din partea jurnaliștilor.

De altfel, premierul Sorin Grindeanu a dat de înțeles că, în cazul în care Iordache nu-și va da demisia, îl va demite. „O să am o discuție cu dânsul în seara asta sau mâine dimineață, iar mâine, după ședința de Guvern, mâine după-masă, o să vă anunț ce decizie am luat. (…) Decizia mea e luată”, a spus Grindeanu.

În urmă cu nouă zile, ministrul Justiției, Florin Iordache, a anunțat după ședința de Guvern, că proiectul OUG 13/2017 prin care sunt modificate codurile penale a fost adoptat.

În ceea ce privește abuzul în serviciu, Florin Iordache a declarat că s-a eliminat punerea în mișcare la plângerea prealabilă, iar cuantumul a rămas în valoarea la 200.000 de lei. Nu va fi nimeni sancționat sub această sumă, dar prejudiciul se va recupera în civil.

Ministrul Justiției a refuzat să ofere explicații și le-a spus jurnaliștilor că numai guvernul își stabilește prioritățile.

Imediat după acest anunț, au început proteste în toată țara. Săptămâna trecută s-a înregistrat și un record de participare, după ce au ieșit în stradă, în toată țara, în jur de 600.000 de oameni pentru a protesta împotriva acestei ordonanțe de urgență.

După primele zile de proteste, premierul Sorin Grindeanu a ieșit împreună cu liderul PSD, Liviu Dragnea, și a spus că va susține în continuare ordonanța. Apoi, premierul s-a răzgândit și a dat OUG 14, prin care se abrogă OUG13. Legea care privește abrogarea urmează să fie dezbătută în Parlament.

 

by -

Procurorii au făcut publice fotografiile a mai multor persoane arestate abuziv în timpul Mineriadei din 13 – 15 iunie, din București.

„Pentru un număr de circa 100 de persoane din Piața Universității, reținute în dimineața zilei de 13 iunie 1990, nu există date suficiente”, transmit procurorii, printr-un comunicat de presă.

În imagini apar persoane ridicate și rețunute la U.M. 0575 Măgurele şi la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” (U.M. 0828 Bucureşti).

„Până în acest moment, în urma verificării datelor menționate în evidențele constituite la nivelul unităților unde aceste persoane au fost reținute, cât și a fotografiilor realizate la momentul reținerii, nu în toate cazurile identificarea a fost posibilă, întrucât unele din aceste persoane au declarat date de stare civilă care nu le aparțineau sau care nu au corespondent în baza de date Centrală de Evidență a Persoanelor.

Pentru un număr de circa 100 de persoane din Piața Universității, reținute în dimineața zilei de 13 iunie 1990, nu există date suficiente care să poată conduce la identificarea lor întrucât au fost indicate în albumele foto realizate în incinta U.M. Măgurele numai cu nume și prenume, fără alte date suplimentare.

Astfel, cu toate că au fost efectuate de către procurorii militari o serie de verificări, acestea nu au condus la identificarea tuturor persoanelor vătămate în urma evenimentelor din 13-15 iunie 1990 petrecute în municipiul București, acesta fiind, dealtfel, unul dintre obiectivele stabilite în sarcina procurorilor prin hotărârea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost confirmată măsura infirmării dispusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, transmit procurorii.

Întreaga listă de persoane căutate de procurori, victime ale Mineriadei, poate fi vizualizată – LA ACEST LINK.

by -
Președintele României, Klaus Iohannis

14:20: În proiectul de grațiere al Guvernului se prevede grațierea pedepselor de până la cinci ani, abuzul în serviciu va fi incriminat dacă există un prejudiciu de peste 200.000 de lei, iar denunțurile vor fi valabile până la șase luni de la comiterea faptelor. Puteți citi la finalul știrii textul integral al modificărilor propuse.


Klaus Iohannis a condus astăzi ședința de Guvern la Palatul Victoria. Presa a vehiculat că Guvernul va adopta astăzi o Ordonanță de Urgență privind grațierea. Ordinea de zi a Executivului a fost publicată abia înainte de începerea ședinței.

„Am o premieră astăzi, este prima dată când particip la o ședință de Guvern. Am decis în această dimineață să fac o vizită domnului prim-ministru. Am avut o discuție foarte aplicată și cu concluzii consensuale. (…) Sunt foarte mulțumit de felul în care vă faceți cu toții datoria”, a declarat Klaus Iohannis.

Sorin Grindeanu a declarat că  pe ordinea de zi sunt doar chestiuni legate de buget și nu a spus nimic despre ordonanțele de urgență privind justiția. Imediat, Klaus Iohannis a intervenit și a spus că „sunt doi elefanți în încăpere: grațierea și modificarea codurilor penale”.

„Cunoașteți povestea că este un elefant în încăpere dar nu se vede. Sunt doi elefanți, ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale.

Evident că și despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineață.

Domnia sa mi-a spus că discuția avusese loc cu anumiți colegi din Guvern și că nu vor a fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni grațierea și modificarea codurilor penale”, a declarat Klaus Iohannis.

Ministrul Justiției: Am elaborat un proiect

În conferința de presă care a avut loc după ședința de Guvern, ministrul Justiției, Florin Iordache, a declarat că a trimis spre consultare, către CSM, Înalta Curte și Parchetul General, două proiecte de acte normative, între care unul referitor la grațiere.

Aceste proiecte vor fi puse în dezbatere publică și nu figurau pe ordinea de zi a ședinței de guvern de miercuri, a precizat ministrul, alături de premierul Sorin Grindeanu.

Iordache a spus că unul dintre acte se referă la grațiere, însă nu sunt cuprinse persoanele condamnate pentru fapte de corupție, spălare de bani sau acte de violență. De asemenea, a mai spus că de această lege ar putea beneficia în jur de 2500 de persoane, în condițiile în care există un excedent de 9.000 de deținuți față de capacitatea închisorilor din România, iar România se află sub incidența unei decizii-pilot a CEDO privind gradul de încărcare din penitenciare.

Cel de-al doilea proiect se referă la punerea în concordanță a legislației cu deciziile CCR, dar și o directivă europeană din februarie 2016 referitoare la dreptul persoanelor la un proces echitabil. Fără să fie direcți, premierul și ministrul Justiției au lăsat să se înțeleagă că va fi schimbată definiția abuzului în serviciu.

Procurorul general: Este penibil proiectul privind grațierea și amnistia

Procurorul general Augustin Lazăr spune că prin proiectul prin care se propune grațierea și amnistia se induce ideea în societate că românii nu pot avea încredere în Justiție.

„Dacă s-au început niște cauze, ele trebuie să meargă la instanțe. Dacă sunt pe rolul instanței, să avem încredere în judecători”, a declarat procurorlul general.

Augustin Lazăr a îndemnat la încredere în justiție. „Din păcate, după cum am văzut că se dramatizează pe multe posturi de televiziune, spectacolul medie e ceva, dar justiția e ceva serios. Judecătorii și procurorii se gândesc că, la fel cum răspund cei care au încălcat legea, și ei pot să răspundă. Acest lucru nu l-am auzit în discuțiile care se poartă la posturile de televiziune”, a mai spus procurorul general.

Șeful procurorilor a refuzat să comenteze afirmațiile pe care le-a făcut Sebastian Ghiță.

„Nici nu este foarte clar dacă este așa, am văzut și alte variante în care anumite montaje au fost făcute pentru a servi unei emoții colective care se produce în aceste zile, din păcate, în România pentru a susține acest proiect de lege penibil, care este susținut de o emoție colectivă.

Este clar că este generată (emoția colectivă, n.r.). Ideea generală este că nu poți avea încredere în magistrați, că din acest motiv trebuie să venim cu un act de clemență, să corectăm noi ce fac magistrații. Este fals.

Magistrații instanțelor sunt oameni serioși, noi trebuie să avem încredere în Justiție. Este o justiție europeană și se va vedea la sfârșitul fiecărui dosar dacă există vinovăție sau nu. Există oameni condamnați, există oameni achitați definitiv”, a mai spus procurorul Augustin Lazăr, potrivit Digi24.

Textul integral al proiectului Ordonanței de Urgență privind grațierea:

ORDONAŢĂ DE URGENŢĂ

pentru graţierea unor pedepse

            În temeiul art. 115 alin. (4)şi alin. (6) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă:

Art. 1  (1) Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanţă.

Art. 2 Se graţiază în parte :

a)      cu 1/2 pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani;

b)      cu 1/2 sau, după caz, cu restul de pedeapsă neexecutat din  pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emisă de instituţiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale;

Art. 3  (1) Prevederile art. 1–2 nu se aplică celor condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare;

(2) Graţierea este condiţionată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate.

(3) Pevederile alin. (2) nu se aplică condamnaţilor pentru care se graţiază potrivit art. 2 lit. a) şi b);

(4) Nu beneficiază de prevederile art.1 cei care au săvârşit următoarele infracţiuni:

A. Infracţiuni reglementate de Codul Penal:

1) infracţiunile contra siguranţei statului prevăzute în art. 155-173 Cod penal anterior şi în art. 394-412 Cod penal în vigoare;

2) infracţiunile de omor prevăzute în art. 174-177 Cod penal anterior şi în art. 188-191 Cod penal în vigoare;

3) vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 Cod penal anterior şi în art. 194 Cod penal în vigoare;

4) lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte prevăzute de art. 183 Cod penal anterior şi în art. 195 cod penal în vigoare;

5) lipsirea de libertate în mod ilegal prevăzute de art. 189 Cod penal anterior şi în art. 205 cod penal în vigoare;

6) violarea de domiciliu prevăzută în art. 192, alin 2 Cod penal anterior şi în art. 224 alin.2 cod penal în vigoare

7) şantajul prevăzut în art. 194 Cod penal anterior şi în art. 207 cod penal în vigoare

8) violul prevăzut de art. 197 Cod penal anterior şi în art. 2018 cod penal în vigoare ;

9) actul sexual cu un minor prevăzut de art. 198 Cod penal anterior alin 2-4 şi în art. 220 alin 2-4 cod penal în vigoare ;

10) agresiunea sexuală prevăzută în art. 219 Cod penal în vigoare

11) corupţia sexuală prevăzută de art. 202 Cod penal anterior şi în art. 221 cod penal în vigoare ;

12) incestul prevăzut de art. 203 Cod penal anterior şi în art. 377 cod penal în vigoare;

13) furtul prevăzut de art. 209 Cod penal anterior şi în art. 229 cod penal în vigoare;

14) tâlhăria prevăzută de art. 211 Cod penal anterior şi în art. 233 – 234 cod penal în vigoare;

15) pirateria prevăzută de art.212 Cod penal anterior şi în art.  235 cod penal în vigoare, precum şi tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei prevăzută de art. 236 cod penal în vigoare;

16) înşelăciunea prevăzută de art 215 alin 2-5 Cod penal anterior şi în art 244-245 cod penal în vigoare;

17) ultrajul prevăzut de art. 239  Cod penal anterior şi în art. 257 cod penal în vigoare;

18) tortura prevăzută de art. 267 1 Cod penal anterior şi în art. 282 cod penal în vigoare;

19) represiunea nedreaptă prevăzută de art. 268 Cod penal anterior şi în art. 283 cod penal în vigoare;

20) evadarea prevăzută de art. 269 Cod penal anterior şi în art. 285 cod penal în vigoare;

21) înlesnirea evadării prevăzută de art. 270 Cod penal anterior şi în art. 286 cod penal în vigoare;

22) părăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate prevăzută de art. 275 alin. 3 Cod penal anterior şi în art. 331 alin. 3 cod penal în vigoare;

23) neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă prevăzută în art. 329 alin. 2 cod penal în vigoare

24) nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive prevăzută de art. 279 1 Cod penal anterior şi în art. 345 alin 2-4 cod penal în vigoare;

25) falsificarea de monede sau de alte valori prevăzută de art. 282 Cod penal anterior şi în art 310-312 cod penal în vigoare;

26) falsificarea de valori străine prevăzută de art. 284 Cod penal anterior;

27) deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori prevăzută de art. 285 Cod penal anterior şi în art. 314 cod penal în vigoare;

28) luarea de mită prevăzută de art. 254 Cod penal anterior şi cod penal în vigoare;

29) darea de mită prevăzută de art. 255 Cod penal anterior şi  art. 290 cod penal în vigoare;

30) traficul de influenţă prevăzut de art. 257 Cod penal anterior şi art. 291 cod penal în vigoare;

31) cumpărarea de influenţă prevăzut de art. 292 cod penal în vigoare ;

32) nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri prevăzute de art 302 2 alin. 2 Cod penal anterior;

33) relele tratamente aplicate minorului prevăzute de art. 306 Cod penal anterior;

34) traficul de stupefiante prevăzute de art. 312 Cod penal anterior;

35) falsificarea de alimente sau alte produse prevăzute de art. 313 Cod penal anterior şi în art. 357 cod penal în vigoare;

36) proxenetismul prevăzut de art. 329 Cod penal anterior şi în art. 213 cod penal în vigoare;

37) constituirea unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 367 cod penal în vigoare;

38) racolarea minorilor în scopuri sexuale prevăzută de art 222 cod penal;

39) sclavia prevăzută de art. 209 cod penal;

40) traficul de persoane prevăzută de  art. 210 cod penal;

41) traficul de minori prevăzută de art. 211 cod penal;

42) folosirea serviciilor unei persoane exploatate prevăzută de art.  216  cod penal ;

43) folosirea prostituţiei infantile prevăzută de art. 216 alin 1 cod penal;

44) pornografia infantilă prevăzută de art. 374 cod penal;

45) fraudele comise prin sistemul informatic şi   de plată electronice prevăzute de art. 249 – 251 cod penal;

46) traficul de migranţi prevăzută de art. 263 cod penal;

47) facilitarea şederii ilegale în România prevăzută de art. 264 cod penal

48) divulgarea informaţiilor secreta de stat prevăzută de art. 303 cod penal;

49) ultrajul judiciar prevăzut de ar. 279 cod penal;

50) cercetarea abuzivă prevăzută de art. 280cod penal.

B. Infracţiuni reglementate de legi speciale:

1. infracţiunile prevăzute în art. 276 din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare

2. infracţiunile prevăzute de art. 19-21 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României;

3.  infracţiunile prevăzute la art. 5 alin 1 şi alin 3 din Legea nr. 78 /2000;

4. infracţiunile prevăzute de art 2-8 si art 10-14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri cu modificările şi completările ulterioare;

5. infracţiunile prevăzute de OUG nr. 105/ 2001 privind frontiera de stat a României cu modificările şi completările ulterioare;

6. infracţiunile prevăzute în Legea nr. 668/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane cu modificările şi completările ulterioare;

7. infracţiunile prevăzute de Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului;

8. infracţiunile prevăzute în art. 29 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului – Republicată

9. infracţiunile prevăzute de art 43, 44 alin 1, 46 şi 48 din Legea nr. 161/ 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediului de afaceri, prevenirea şi sancţionare corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

10. infracţiunile prevăzute de Legea nr. 191 din 13 mai 2003 privind infracţiunile la regimul transportului naval, cu modificările şi completările ulterioare

11. infracţiunile prevăzute de art 3-5 şi art. 7 alin 1 din Legea nr. 241/ 2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare;

12. infracţiunile prevăzute de art. 143 alin 2 din Legea nr. 85 /2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare;

13. infractiunile prevăzute de art. 270 şi 272 din Legea nr. 86/ 2006 privind codul vamal al României, cu modificările ulterioare;

14. infracţiunile prevăzute de Legea nr 39/2003 privind prevenirea criminalităţii organizate;

15. infracţiunile prevăzutede Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive;

Art. 4 –  Amenzile şi celelalte sancţiuni cu caracter administrativ aplicate nu se mai execută în măsura în care nu au fost executate.

Art. 5 (1) În cazul unei eventuale aplicării în mod succesiv a unor dispoziţii de graţiere cu privire la aceeaşi pedeapsă se va lua în considerare numai dispoziţia de graţiere mai favorabilă condamnatului.

(2) Graţierea are efecte şi asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat, în acest caz partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunţate de instanţă se reduce în mod corespunzător. Dacă suspendarea condiţionată este revocată sau anulată se execută numai partea de pedeapsă rămasă negraţiată.

(3) Graţierea nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă şi măsurilor educative.

(4) Graţierea nu se aplică celor care nu au început executarea pedepsei închisorii deoarece s-au sustras de la executarea acesteia precum şi celor care au început executarea dar ulterior s-au sustras.

(5) Persoanele graţiate care în decurs de trei ani săvârşesc cu intenţie o infracţiune, vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracţiune şi pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi.

(6) Nerespectarea condiţiei prevăzute de art 3, alin 2 atrage revocarea graţierii.

Art. 6  Dispoziţiile prezentei ordonaţe de urgenţă se aplică numai faptelor comise până la data de 18.01.2017.

Art.7 Prezenta ordonanţa intra in vigoare la data  de 18.02.2017.”

Social Media:

283,554FaniLike
0Abonaţi+1
12AbonaţiAbonare