Justiție

by -

Mai mulți politicieni au fost chemați astăzi să dea declarații în fața procurilor DNA. Unul dintre ei este primarul Timișoarei, Nicolae Robu. Acesta a spus la intrare că nu știe în ce calitate a fost citat și a negat că ar avea vreo legătură cu fapte de corupție.

Potrivit Digi24, ar fi vorba despre un dosar în care edilul Timișoarei și unul dintre liderii PNL are calitatea de suspect.

Și Marian Petreche, președintele Consiliului Județean Ilfov, a fost audiat în această dimineață la DNA. Potrivit Digi24, Petrache este acuzat de șantaj și luare de mită. Perioada vizată este 2007 – 2008, când acesta era secretar de stat în Ministerul de Interne.

La ieșirea de la DNA, Marian Petrache a spus că în urmă cu nouă ani, primarul din Jilava și-a schimbat buletinul pe București, deși a candidat la Jilava, iar acest lucru ar fi dus la pierderea mandatului de primar.

Petrache a mai spus că este acuzat că l-ar fi șantajat pe primarul Adrian Mladin pentru că ar fi aflat că și-a schimat buletinul, iar în schimb ar fi primit o excursie în valoare de 2.800 de euro la Monte Carlo.

El a recunoscut însă că a fost în acea excursie, plătită de Mladin, dar spune că nu a fost vorba de șantaj, potrivit Digi24.

Marian Petrache a declarat că în urma acestui dosar, își va da demisia din toate funcțiile din partid, dar nu și din funcția de președinte al Consiliului Județean Ilfov.

Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, s-a prezentat vineri la DNA pentru a fi audiat într-un dosar de corupție, potrivit Digi24. La intrare, Paleologu a declarat că a fost chemat în calitate de martor, însă nu a dat detalii despre ce dosar ar fi vorba.

by -
Anunțul făcut aseară de Florin Iordache, ministrul Justiției, a scos mii de români în stradă

Ministrul Justiției, Florin Iordache, autorul OUG 13, și-a anunțat demisia. A făcut anunțul imediat după ședința de Guvern și a plecat repede după anunț, fără să accepte nicio întrebare din partea jurnaliștilor.

De altfel, premierul Sorin Grindeanu a dat de înțeles că, în cazul în care Iordache nu-și va da demisia, îl va demite. „O să am o discuție cu dânsul în seara asta sau mâine dimineață, iar mâine, după ședința de Guvern, mâine după-masă, o să vă anunț ce decizie am luat. (…) Decizia mea e luată”, a spus Grindeanu.

În urmă cu nouă zile, ministrul Justiției, Florin Iordache, a anunțat după ședința de Guvern, că proiectul OUG 13/2017 prin care sunt modificate codurile penale a fost adoptat.

În ceea ce privește abuzul în serviciu, Florin Iordache a declarat că s-a eliminat punerea în mișcare la plângerea prealabilă, iar cuantumul a rămas în valoarea la 200.000 de lei. Nu va fi nimeni sancționat sub această sumă, dar prejudiciul se va recupera în civil.

Ministrul Justiției a refuzat să ofere explicații și le-a spus jurnaliștilor că numai guvernul își stabilește prioritățile.

Imediat după acest anunț, au început proteste în toată țara. Săptămâna trecută s-a înregistrat și un record de participare, după ce au ieșit în stradă, în toată țara, în jur de 600.000 de oameni pentru a protesta împotriva acestei ordonanțe de urgență.

După primele zile de proteste, premierul Sorin Grindeanu a ieșit împreună cu liderul PSD, Liviu Dragnea, și a spus că va susține în continuare ordonanța. Apoi, premierul s-a răzgândit și a dat OUG 14, prin care se abrogă OUG13. Legea care privește abrogarea urmează să fie dezbătută în Parlament.

 

by -

Procurorii au făcut publice fotografiile a mai multor persoane arestate abuziv în timpul Mineriadei din 13 – 15 iunie, din București.

„Pentru un număr de circa 100 de persoane din Piața Universității, reținute în dimineața zilei de 13 iunie 1990, nu există date suficiente”, transmit procurorii, printr-un comunicat de presă.

În imagini apar persoane ridicate și rețunute la U.M. 0575 Măgurele şi la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” (U.M. 0828 Bucureşti).

„Până în acest moment, în urma verificării datelor menționate în evidențele constituite la nivelul unităților unde aceste persoane au fost reținute, cât și a fotografiilor realizate la momentul reținerii, nu în toate cazurile identificarea a fost posibilă, întrucât unele din aceste persoane au declarat date de stare civilă care nu le aparțineau sau care nu au corespondent în baza de date Centrală de Evidență a Persoanelor.

Pentru un număr de circa 100 de persoane din Piața Universității, reținute în dimineața zilei de 13 iunie 1990, nu există date suficiente care să poată conduce la identificarea lor întrucât au fost indicate în albumele foto realizate în incinta U.M. Măgurele numai cu nume și prenume, fără alte date suplimentare.

Astfel, cu toate că au fost efectuate de către procurorii militari o serie de verificări, acestea nu au condus la identificarea tuturor persoanelor vătămate în urma evenimentelor din 13-15 iunie 1990 petrecute în municipiul București, acesta fiind, dealtfel, unul dintre obiectivele stabilite în sarcina procurorilor prin hotărârea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost confirmată măsura infirmării dispusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, transmit procurorii.

Întreaga listă de persoane căutate de procurori, victime ale Mineriadei, poate fi vizualizată – LA ACEST LINK.

by -
Președintele României, Klaus Iohannis

14:20: În proiectul de grațiere al Guvernului se prevede grațierea pedepselor de până la cinci ani, abuzul în serviciu va fi incriminat dacă există un prejudiciu de peste 200.000 de lei, iar denunțurile vor fi valabile până la șase luni de la comiterea faptelor. Puteți citi la finalul știrii textul integral al modificărilor propuse.


Klaus Iohannis a condus astăzi ședința de Guvern la Palatul Victoria. Presa a vehiculat că Guvernul va adopta astăzi o Ordonanță de Urgență privind grațierea. Ordinea de zi a Executivului a fost publicată abia înainte de începerea ședinței.

„Am o premieră astăzi, este prima dată când particip la o ședință de Guvern. Am decis în această dimineață să fac o vizită domnului prim-ministru. Am avut o discuție foarte aplicată și cu concluzii consensuale. (…) Sunt foarte mulțumit de felul în care vă faceți cu toții datoria”, a declarat Klaus Iohannis.

Sorin Grindeanu a declarat că  pe ordinea de zi sunt doar chestiuni legate de buget și nu a spus nimic despre ordonanțele de urgență privind justiția. Imediat, Klaus Iohannis a intervenit și a spus că „sunt doi elefanți în încăpere: grațierea și modificarea codurilor penale”.

„Cunoașteți povestea că este un elefant în încăpere dar nu se vede. Sunt doi elefanți, ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale.

Evident că și despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineață.

Domnia sa mi-a spus că discuția avusese loc cu anumiți colegi din Guvern și că nu vor a fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni grațierea și modificarea codurilor penale”, a declarat Klaus Iohannis.

Ministrul Justiției: Am elaborat un proiect

În conferința de presă care a avut loc după ședința de Guvern, ministrul Justiției, Florin Iordache, a declarat că a trimis spre consultare, către CSM, Înalta Curte și Parchetul General, două proiecte de acte normative, între care unul referitor la grațiere.

Aceste proiecte vor fi puse în dezbatere publică și nu figurau pe ordinea de zi a ședinței de guvern de miercuri, a precizat ministrul, alături de premierul Sorin Grindeanu.

Iordache a spus că unul dintre acte se referă la grațiere, însă nu sunt cuprinse persoanele condamnate pentru fapte de corupție, spălare de bani sau acte de violență. De asemenea, a mai spus că de această lege ar putea beneficia în jur de 2500 de persoane, în condițiile în care există un excedent de 9.000 de deținuți față de capacitatea închisorilor din România, iar România se află sub incidența unei decizii-pilot a CEDO privind gradul de încărcare din penitenciare.

Cel de-al doilea proiect se referă la punerea în concordanță a legislației cu deciziile CCR, dar și o directivă europeană din februarie 2016 referitoare la dreptul persoanelor la un proces echitabil. Fără să fie direcți, premierul și ministrul Justiției au lăsat să se înțeleagă că va fi schimbată definiția abuzului în serviciu.

Procurorul general: Este penibil proiectul privind grațierea și amnistia

Procurorul general Augustin Lazăr spune că prin proiectul prin care se propune grațierea și amnistia se induce ideea în societate că românii nu pot avea încredere în Justiție.

„Dacă s-au început niște cauze, ele trebuie să meargă la instanțe. Dacă sunt pe rolul instanței, să avem încredere în judecători”, a declarat procurorlul general.

Augustin Lazăr a îndemnat la încredere în justiție. „Din păcate, după cum am văzut că se dramatizează pe multe posturi de televiziune, spectacolul medie e ceva, dar justiția e ceva serios. Judecătorii și procurorii se gândesc că, la fel cum răspund cei care au încălcat legea, și ei pot să răspundă. Acest lucru nu l-am auzit în discuțiile care se poartă la posturile de televiziune”, a mai spus procurorul general.

Șeful procurorilor a refuzat să comenteze afirmațiile pe care le-a făcut Sebastian Ghiță.

„Nici nu este foarte clar dacă este așa, am văzut și alte variante în care anumite montaje au fost făcute pentru a servi unei emoții colective care se produce în aceste zile, din păcate, în România pentru a susține acest proiect de lege penibil, care este susținut de o emoție colectivă.

Este clar că este generată (emoția colectivă, n.r.). Ideea generală este că nu poți avea încredere în magistrați, că din acest motiv trebuie să venim cu un act de clemență, să corectăm noi ce fac magistrații. Este fals.

Magistrații instanțelor sunt oameni serioși, noi trebuie să avem încredere în Justiție. Este o justiție europeană și se va vedea la sfârșitul fiecărui dosar dacă există vinovăție sau nu. Există oameni condamnați, există oameni achitați definitiv”, a mai spus procurorul Augustin Lazăr, potrivit Digi24.

Textul integral al proiectului Ordonanței de Urgență privind grațierea:

ORDONAŢĂ DE URGENŢĂ

pentru graţierea unor pedepse

            În temeiul art. 115 alin. (4)şi alin. (6) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă:

Art. 1  (1) Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanţă.

Art. 2 Se graţiază în parte :

a)      cu 1/2 pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani;

b)      cu 1/2 sau, după caz, cu restul de pedeapsă neexecutat din  pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emisă de instituţiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale;

Art. 3  (1) Prevederile art. 1–2 nu se aplică celor condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare;

(2) Graţierea este condiţionată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate.

(3) Pevederile alin. (2) nu se aplică condamnaţilor pentru care se graţiază potrivit art. 2 lit. a) şi b);

(4) Nu beneficiază de prevederile art.1 cei care au săvârşit următoarele infracţiuni:

A. Infracţiuni reglementate de Codul Penal:

1) infracţiunile contra siguranţei statului prevăzute în art. 155-173 Cod penal anterior şi în art. 394-412 Cod penal în vigoare;

2) infracţiunile de omor prevăzute în art. 174-177 Cod penal anterior şi în art. 188-191 Cod penal în vigoare;

3) vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 Cod penal anterior şi în art. 194 Cod penal în vigoare;

4) lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte prevăzute de art. 183 Cod penal anterior şi în art. 195 cod penal în vigoare;

5) lipsirea de libertate în mod ilegal prevăzute de art. 189 Cod penal anterior şi în art. 205 cod penal în vigoare;

6) violarea de domiciliu prevăzută în art. 192, alin 2 Cod penal anterior şi în art. 224 alin.2 cod penal în vigoare

7) şantajul prevăzut în art. 194 Cod penal anterior şi în art. 207 cod penal în vigoare

8) violul prevăzut de art. 197 Cod penal anterior şi în art. 2018 cod penal în vigoare ;

9) actul sexual cu un minor prevăzut de art. 198 Cod penal anterior alin 2-4 şi în art. 220 alin 2-4 cod penal în vigoare ;

10) agresiunea sexuală prevăzută în art. 219 Cod penal în vigoare

11) corupţia sexuală prevăzută de art. 202 Cod penal anterior şi în art. 221 cod penal în vigoare ;

12) incestul prevăzut de art. 203 Cod penal anterior şi în art. 377 cod penal în vigoare;

13) furtul prevăzut de art. 209 Cod penal anterior şi în art. 229 cod penal în vigoare;

14) tâlhăria prevăzută de art. 211 Cod penal anterior şi în art. 233 – 234 cod penal în vigoare;

15) pirateria prevăzută de art.212 Cod penal anterior şi în art.  235 cod penal în vigoare, precum şi tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei prevăzută de art. 236 cod penal în vigoare;

16) înşelăciunea prevăzută de art 215 alin 2-5 Cod penal anterior şi în art 244-245 cod penal în vigoare;

17) ultrajul prevăzut de art. 239  Cod penal anterior şi în art. 257 cod penal în vigoare;

18) tortura prevăzută de art. 267 1 Cod penal anterior şi în art. 282 cod penal în vigoare;

19) represiunea nedreaptă prevăzută de art. 268 Cod penal anterior şi în art. 283 cod penal în vigoare;

20) evadarea prevăzută de art. 269 Cod penal anterior şi în art. 285 cod penal în vigoare;

21) înlesnirea evadării prevăzută de art. 270 Cod penal anterior şi în art. 286 cod penal în vigoare;

22) părăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate prevăzută de art. 275 alin. 3 Cod penal anterior şi în art. 331 alin. 3 cod penal în vigoare;

23) neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă prevăzută în art. 329 alin. 2 cod penal în vigoare

24) nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive prevăzută de art. 279 1 Cod penal anterior şi în art. 345 alin 2-4 cod penal în vigoare;

25) falsificarea de monede sau de alte valori prevăzută de art. 282 Cod penal anterior şi în art 310-312 cod penal în vigoare;

26) falsificarea de valori străine prevăzută de art. 284 Cod penal anterior;

27) deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori prevăzută de art. 285 Cod penal anterior şi în art. 314 cod penal în vigoare;

28) luarea de mită prevăzută de art. 254 Cod penal anterior şi cod penal în vigoare;

29) darea de mită prevăzută de art. 255 Cod penal anterior şi  art. 290 cod penal în vigoare;

30) traficul de influenţă prevăzut de art. 257 Cod penal anterior şi art. 291 cod penal în vigoare;

31) cumpărarea de influenţă prevăzut de art. 292 cod penal în vigoare ;

32) nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri prevăzute de art 302 2 alin. 2 Cod penal anterior;

33) relele tratamente aplicate minorului prevăzute de art. 306 Cod penal anterior;

34) traficul de stupefiante prevăzute de art. 312 Cod penal anterior;

35) falsificarea de alimente sau alte produse prevăzute de art. 313 Cod penal anterior şi în art. 357 cod penal în vigoare;

36) proxenetismul prevăzut de art. 329 Cod penal anterior şi în art. 213 cod penal în vigoare;

37) constituirea unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 367 cod penal în vigoare;

38) racolarea minorilor în scopuri sexuale prevăzută de art 222 cod penal;

39) sclavia prevăzută de art. 209 cod penal;

40) traficul de persoane prevăzută de  art. 210 cod penal;

41) traficul de minori prevăzută de art. 211 cod penal;

42) folosirea serviciilor unei persoane exploatate prevăzută de art.  216  cod penal ;

43) folosirea prostituţiei infantile prevăzută de art. 216 alin 1 cod penal;

44) pornografia infantilă prevăzută de art. 374 cod penal;

45) fraudele comise prin sistemul informatic şi   de plată electronice prevăzute de art. 249 – 251 cod penal;

46) traficul de migranţi prevăzută de art. 263 cod penal;

47) facilitarea şederii ilegale în România prevăzută de art. 264 cod penal

48) divulgarea informaţiilor secreta de stat prevăzută de art. 303 cod penal;

49) ultrajul judiciar prevăzut de ar. 279 cod penal;

50) cercetarea abuzivă prevăzută de art. 280cod penal.

B. Infracţiuni reglementate de legi speciale:

1. infracţiunile prevăzute în art. 276 din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare

2. infracţiunile prevăzute de art. 19-21 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României;

3.  infracţiunile prevăzute la art. 5 alin 1 şi alin 3 din Legea nr. 78 /2000;

4. infracţiunile prevăzute de art 2-8 si art 10-14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri cu modificările şi completările ulterioare;

5. infracţiunile prevăzute de OUG nr. 105/ 2001 privind frontiera de stat a României cu modificările şi completările ulterioare;

6. infracţiunile prevăzute în Legea nr. 668/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane cu modificările şi completările ulterioare;

7. infracţiunile prevăzute de Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului;

8. infracţiunile prevăzute în art. 29 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului – Republicată

9. infracţiunile prevăzute de art 43, 44 alin 1, 46 şi 48 din Legea nr. 161/ 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediului de afaceri, prevenirea şi sancţionare corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

10. infracţiunile prevăzute de Legea nr. 191 din 13 mai 2003 privind infracţiunile la regimul transportului naval, cu modificările şi completările ulterioare

11. infracţiunile prevăzute de art 3-5 şi art. 7 alin 1 din Legea nr. 241/ 2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare;

12. infracţiunile prevăzute de art. 143 alin 2 din Legea nr. 85 /2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare;

13. infractiunile prevăzute de art. 270 şi 272 din Legea nr. 86/ 2006 privind codul vamal al României, cu modificările ulterioare;

14. infracţiunile prevăzute de Legea nr 39/2003 privind prevenirea criminalităţii organizate;

15. infracţiunile prevăzutede Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive;

Art. 4 –  Amenzile şi celelalte sancţiuni cu caracter administrativ aplicate nu se mai execută în măsura în care nu au fost executate.

Art. 5 (1) În cazul unei eventuale aplicării în mod succesiv a unor dispoziţii de graţiere cu privire la aceeaşi pedeapsă se va lua în considerare numai dispoziţia de graţiere mai favorabilă condamnatului.

(2) Graţierea are efecte şi asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiţionat, în acest caz partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunţate de instanţă se reduce în mod corespunzător. Dacă suspendarea condiţionată este revocată sau anulată se execută numai partea de pedeapsă rămasă negraţiată.

(3) Graţierea nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă şi măsurilor educative.

(4) Graţierea nu se aplică celor care nu au început executarea pedepsei închisorii deoarece s-au sustras de la executarea acesteia precum şi celor care au început executarea dar ulterior s-au sustras.

(5) Persoanele graţiate care în decurs de trei ani săvârşesc cu intenţie o infracţiune, vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracţiune şi pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi.

(6) Nerespectarea condiţiei prevăzute de art 3, alin 2 atrage revocarea graţierii.

Art. 6  Dispoziţiile prezentei ordonaţe de urgenţă se aplică numai faptelor comise până la data de 18.01.2017.

Art.7 Prezenta ordonanţa intra in vigoare la data  de 18.02.2017.”

by -
sebastian ghiță
Sebastian Ghiță. Foto: Captură YouTube / hotnews.ro

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să admită cerere DNA de arestare în lipsă a lui Sebastian Ghiță, după ce nu s-a prezentat la poliție și a încălcat măsurile constrolului judiciar.

Procurorii anticorupție au spsus în fața judecătorilor că Sebastian Ghiță a făcut înregistrările pe care le-a făcut publice înainte de dispariție și a premeditat totul.

„Apreciem că dispariţia sa a fost premeditată şi datorită acelor înregistrări care apar la postul de televiziune România TV, post controlat de Sebastian Ghiţă.

Rezultă că înregistările au fost făcute anterior şi că încearcă să se sustragă organelor de urmărire penală şi încearcă să facă incriminări faţă de anumite persoane. Rezultă că inculpatul nu poate decât să fie privat de liberate pentru a înlătura starea de pericol public.

Această măsură este necesară şi este singura care poate asigura bunul mers al procesului. Vă rugăm să dispuneţi emiterea mandatului de arestare preventivă. Neemiterea mandatului îngreunează buna desfăşurare a procesului.
În baza acestei decizii poate fi dat în urmarire”, a declarat procurorul anticorupție în sala de judecată, potrivit jurnaliștilor de la Mediafax.ro.

Sebastian Ghiță a dispărut în noaptea de 19 spre 20 decembrie și a fost pierdut de polițiștii care îl filau, după un eveniment al SRI.

by -
Traian Băsescu foto: Facebook Traian Băsescu

Sebastian Ghiță a difuzat la România TV înregistrări cu o voce care pare să îi aparțină fostului președinte Traian Băsescu. Acesta discuta cu o altă persoană despre presupuse înregistrări cu generalul SRI Florian Coldea, cu procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi și cu judecătoarea Camelia Bogdan.

Fostul președinte Traian Băsescu spune că înregistrările sunt reale, însă sunt editate, ceea ce provoacă confuzii.

„Cu privire la aceste înregistrări, fac următoarele precizări:

1. Înregistrările au fost făcute în cadrul unor discuţii private în ultimele luni ale anului 2016;

2. Recunosc înregistrările că fiind reale;

3. Autorul a procedat la editarea înregistrărilor, ceea ce este de natură a crea unele confunzii;

4. Nu m-am întâlnit niciodată cu judecătoarea Camelia Bogdan şi, implicit, nici nu am discutat cu domnia să dosarul Voiculescu;

5. Afirmaţiile mele sunt legate de informaţii primite de la structurile specializate şi nu de la procurori sau judecători, cu care nu am discutat niciodată dosarul ICA (Voiculescu);

6. Încă înainte de terminarea mandatului şi, în mod deosebit, după terminarea acestuia, am vorbit frecvent în spaţiul public, dar şi în întâlniri private, exemplificând ceea ce eu considerăm a fi abuzuri cu elemente din dosare pe care le cunoşteam. În acelaşi timp, am vorbit, ori de câte ori am avut ocazia, despre nevoia punerii sub control real de către Parlament a activităţii serviciilor de informaţii, şi, în mod deosebit, a SRI”, explică Traia Băsescu pe pagina personală de Facebook.

Judecătoarea Camelia Bogdan: Nu m-am întâlnit niciodată cu Băsescu

Judecătoarea Camelia Bogdan a declarat că nu discutat niciodată cu traian Băsescu, Florian Coldea sau Laura Kovesi.

„Nu a existat niciodată o întrevedere între mine și președintele Băsescu, nici între mine și generalul Coldea. Probabil pe generalul Coldea l-am vazut la Ambasada Statelor Unite. Pe Traian Băsescu l-am văzut doar la numire.

Nu am vorbit, am stat într-un grup doar cu magistrații când am fost la Ambasadă, înainte de pronunțare. Nimeni nu mi-a cerut mie vreodată vreo soluție să dau în acest dosar”, a spus Camelia Bogdan, citată de Lumea Justiției.

Transcrierea discuției prezentate de Sebastian Ghiță

  • Interlocutor: Şi aveţi înregistrări cu toţi?
  • Traian Băsescu: Coldea, doamna Kovesi, Bogdan. Ba, da vezi conversaţia când îmi spuneau îl luăm pe Mustaţă din complet. Da? Hai băieţi -l aruncăm în aer! Vreţi mi distrugeţi familia?
  • Interlocutor: Ce stat este asta, domnule preşedinte?
  • Traian Băsescu: Eu v-am spus de câteva ori, stat mafiot, na, eu ştiu ce spun.
  • Interlocutor: Probleme cu dosarul Voiculescu?
  • Traian Băsescu: -i vezi când vorbeau a două zi după condamnarea, care cum le-o spusese cu trei zile înainte, s-a împlinit. Cum îmi spunea mâine îl luăm pe Mustaţă şi intră Bogdan. -i vezi după o zi când spuneau am vorbit cu Bogdan şi a spus dacă aveam codul penal îi dădea 20 de ani, a putut -i dea doar zece. Pe urmă trage concluziile Coldea, ştii. -l vezi ce spectaculos e Coldea când trage concluzii.
  • Interlocutor: Sunteţi supărat pe ei.
  • Traian Băsescu: Bogdan este, a intrat judecător în dosarul ginerelui. Un judecător care duce dosarul de-un an este schimbat şi la ultimul termen a intrat Bogdan. Păi ba, Bogdan, eu te ştiucine eşti!

Sebastian Ghiță, anchetat în mai multe dosare penale, a dispărut din 21 decembrie, iar autoritățile spun că nu știu unde se află. Acesta era sub control judiciar și ar fi trebuit să se prezinte la poliție periodic, însă a încălcat această regulă.

by -
petre roman ion iliescu
Ion Iliescu și Petre Roman în decembrie 1989. Foto: Daniel Mazilu (Wikimedia Commons)

Petre Roman, fostul premier al României, acuzat de procurorii militari de crime împotriva umanităţii în dosarul Mineriadei din iunie 1990, a declarat că acuzațiile care i se aduc sunt absurde și că tot ce dorea să facă era să „deschidă traficul” într-o zonă foarte aglomerată din București, anunță Digi24.

Potrivit procurorilor, Petre Roman este una dintre persoanele vinovate de violențele din București, care au dus la moartea a 6 oameni și la rănirea altor sute de persoane.

„O consider, până la urmă, absurdă. Nimic nu justifică această acuzaţie. Singurul lucru pe care îl doream noi era deschiderea traficului în cea mai grea zonă de trafic din Bucureşti, Piaţa Universităţii, fără ca noi să cerem încetarea protestelor. Protestele erau un lucru normal, firesc. Chiar dacă avuseseră loc alegerile”, a declarat Petre Roman la postul de televiziune.

Din punctul său de vedere, vinovații pentru venirea minerilor sunt oficialii din Ministerul de Interne și din Poliția București: „Pentru această chestiune, vinovaţi se fac cei care au organizat, adică Ministerul de Interne, respectiv ministrul de Interne şi Poliţia Capitalei care nu au procedat corect în multe situaţii. Răspunul meu a fost demiterea ministrului de interne”.

„Eram conştienţi că venirea a 8.000 de mineri în Bucreşti, pe străzile Capitalei, constituie un pericol extrem de grav. Eram perfect conştienţi. Nu ştiu şi nu există documente care să spună că eu şi guvernul meu am fost implicaţi în acţiunea minerilor. Ion Iliescu a folosit o sintagmă nefericită: „Mergeţi şi plantaţi flori în piaţa Universităţii!”. Acest îndemn nu a fost potrivit. Cel mai potrivit era ca minerilor să li se spună ceea ce am gândit cu toţii: „Măi fraţilor, nu era cazul să veniţi. Nu există un pericol pentru democraţie””, a mai comentat Petre Roman pentru Digi24.

Ion Iliescu despre Mineriadă: „Nu am să-mi reproşez nimic”

Nici Ion Iliescu, și el inculpat în dosarul Mineriadei din 1990, nu consideră că a făcut ceva greșit în iunie 1990, când minerii din Valea Jiului au venit în București pentru a înăbuși protestele din Piața Universității îndreptate împotriva FSN-ului: „Eu nu am să-mi reproşez nimic din nicio perioadă”.

Mineriada din iunie 1990 a fost considerată cea mai sângeroasă, cea mai brutală și cea mai amplă dintre toate acțiunile minerilor de la începutul anilor ’90. La jumătatea lunii iunie, minerii au intervenit în forță împotriva protestatarilor din Piața Universității care cereau retragerea lui Ion Iliescu și a FSN-ului, dar și împotriva oamenilor obișnuiți de pe stradă.

Reacția lui Ion Iliescu după ce a aflat că e inculpat în dosarul Mineriadei

În data de 13 iunie, la televiziune s-a citit un comunicat al președintelui Ion Iliescu, în care se afirma: „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită”.

După violențele din București, pe 15 iunie, minerii au fost urcați în autobuze și transportați la complexul expozițional Romexpo, unde Ion Iliescu le-a mulțumit pentru acțiunea. Discursul său a fost întâmpinat cu urale.

Oficial, 6 persoane au murit (4 prin împușcare, una în urma unui infarct și o a șasea înjunghiată), iar alte 746 au fost rănite.

Ion Iliescu FOTO: Ionuț Fantaziu
Ion Iliescu FOTO: Ionuț Fantaziu

După ce a început urmărirea penală împotriva sa în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, Ion Iliescu, fostul președinte al României, a declarat la postul de televiziune Digi24 că nu are ce să își reproșeze.

Ion Iliescu a mai declarat că nu este nicio problemă că s-a redeschis acest dosar şi că va merge să vorbească cu procurorii atunci când va fi chemat.

„Nu este prima dată când se agită chestiile astea. Ce dovezi? Dar care este problema? E o chestiune care s-a petrecut în 1990, am trecut peste ea, am avut alternative la guvernarea ţării. Vor oamenii să…, probabil au primit ceva solicitări să cerceteze. Să cerceteze, care este problema? Voi fi chemat, voi dialoga, voi răspunde, care este problema? Nu este nicio problemă”, a comentat Ion Iliescu la postul de televiziune Digi24.

„Eu ştiu care este raţiunea redeschiderii discuţiei, că este o treabă care s-a petrecut acum douăzeci şi şapte de ani, dar mă rog. Probabil au primit sesizări, oamenii sunt datori să cerceteze, să ducă lucrurile până la capăt”, a mai spus fostul șef de stat.

„Eu nu am să-mi reproşez nimic din nicio perioadă”, a menționat la final Ion Iliescu.

Ieri, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme i-au pus sub inculpare în dosarul Mineriadei pe fostul preşedinte Ion Iliescu, pe fostul premier Petre Roman, pe fostul director al SRI Virgil Măgureanu, pe fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu, dar și pe alte persoane care ocupau funcții publice la acea dată.

Ion Iliescu este acuzat de crime împotriva umanităţii.

Rolul lui Ion Iliescu în mineriada din 13-15 iunie 1990

Mineriada din iunie 1990 a fost considerată cea mai sângeroasă, cea mai brutală și cea mai amplă dintre toate acțiunile minerilor de la începutul anilor ’90. La jumătatea lunii iunie, minerii au intervenit în forță împotriva protestatarilor din Piața Universității care cereau retragerea lui Ion Iliescu și a FSN-ului, dar și împotriva oamenilor obișnuiți de pe stradă.

În data de 13 iunie, la televiziune s-a citit un comunicat al președintelui Ion Iliescu, în care se afirma: „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită”.

După violențele din București, pe 15 iunie, minerii au fost urcați în autobuze și transportați la complexul expozițional Romexpo, unde Ion Iliescu le-a mulțumit pentru acțiunea. Discursul său a fost întâmpinat cu urale.

Oficial, 6 persoane au murit (4 prin împușcare, una în urma unui infarct și o a șasea înjunghiată), iar alte 746 au fost rănite.

În după-amiaza zilei de 15 iunie 1990, la Romexpo, Ion Iliescu le-a mulţumit minerilor pentru acţiunea lor. Foto: Captură YouTube
În după-amiaza zilei de 15 iunie 1990, la Romexpo, Ion Iliescu le-a mulţumit minerilor pentru acţiunea lor. Foto: Captură YouTube

by -
Ion Iliescu FOTO: Ionuț Fantaziu/GreatNews
Ion Iliescu FOTO: Ionuț Fantaziu/GreatNews

Procurorii militari ai Parchetului instanței supreme i-au inculpat în dosarul Mineriadei pe fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul director al SRI, Virgil Măgureanu și fostul vice prim-ministru Gelu Voican Voiculescu.

Aceștia sunt acuzați de infracțiuni constra umanității. Între 13 și 15 iunie 1990, a fost reprimată cu violență manifestația din Piața Universității.

Au murit patru persoane și rănite prin împușcare alte trei. Peste 1.000 de persoane au fost vătămate corporal și lipsite de libertate.

Ce precizează Parchetul: 

În cauza cunoscută generic sub denumirea „Mineriada 13 – 15 iunie 1990”, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanța din data de 23 decembrie 2016, punerea în mişcare a acţiunii penale, sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, lit a, g și j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, faţă de inculpaţii:

– ILIESCU ION, la data săvârșirii faptelor, președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României;

– ROMAN PETRE, la data săvârșirii faptelor, prim-ministru al Guvernului interimar al României;

– VOICULESCU GELU VOICAN, la data săvârșirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României;

– NICOLAE DUMITRU, la data săvârșirii faptelor, prim-vicepreședinte al Frontului Salvării Naționale;

– MĂGUREANU VIRGIL, la data săvârșirii faptelor, director al Serviciului Român de Informații;

– general (rez.) FLORESCU MUGUREL CRISTIAN, la data săvârșirii faptelor, adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:

În perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat și coordonat un atac generalizat și sistematic, lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației municipiului București, atac în care au implicat participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atac ce a avut următoarele consecințe:

1. uciderea prin împușcare a 4 persoane şi rănirea prin împușcare a 3 persoane, fapte ce constituie 7 acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. a din C.p.;

2. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;

3. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p..

De asemenea, în aceeaşi cauză, s-a dispus punerea în mișcarea acțiunii penale sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității în forma prev. de art. 439 alin. 1, lit. g și j din Codul penal, față de următorii inculpaţi:

– amiral (rez.) DUMITRESCU EMIL, la data săvârșirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne;

– IONESCU CAZEMIR BENEDICT, la data săvârșirii faptelor, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională;

– SÂRBU ADRIAN, la data săvârșirii faptelor, șef de cabinet și consilier al primului ministru;

– COZMA MIRON, la data săvârșirii faptelor, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”;

– DRELLA MATEI, la data săvârșirii faptelor, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni;

– BURLEC PLĂIEȘ CORNEL, la data săvârșirii faptelor, ministru adjunct la Ministerul Minelor;

– general (rez.)DOBRINOIU VASILE, la data săvârșirii faptelor, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne;

– general (rez.) PETER PETRE, la data săvârșirii faptelor, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele: în perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au aderat la atacul generalizat și sistematic lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației Bucureștiului, atac în care a fost implicată participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării și a avut următoarele consecințe:

1. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;

2. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p.;

În cauză, urmărirea penală se efectuează, în continuare, față de alți 18 suspecți, sub aspectul săvârșirii acelorași infracțiuni de crime împotriva umanității, prev. de art. 439 alin. 1 lit a, g și j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

by -
sebastian ghiță
Sebastian Ghiță. Foto: Captură YouTube / hotnews.ro

Surse judiciare implicate în căutarea omului de afaceri Sebastian Ghiță, care nu s-a prezentat miercuri, 21 decembrie, la sediul DNA Ploieşti, susţin că fostul deputat a fugit din România, relatează adevarul.ro.

Sebastian Ghiță a apărut pentru ultima dată în public luni, 19 decembrie, în jurul prânzului, atunci când a intervenit la postul România TV, pe care îl deține.

Sebastian Ghiţă a fost dat în consemn la frontieră şi este căutat și de poliție. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean Prahova a anunțat că Sebastian Ghiță a fost căutat la domiciliu, precum și în alte locuri cunoscute ca fiind frecventate de omul de afaceri.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost citat miercuri la DNA Ploieşti pentru noi audieri în dosarul Ponta-Blair.

La ora 12.00, când a fost programat, în locul lui Ghiţă s-au prezentat doar avocaţii. După două ore, procurorii DNA Ploieşti au emis mandat de aducere pe numele fostului deputat. Până la ora 16.00, Sebastian Ghiţă nu a fost găsit, deşi a fost căutat atât la domiciliul său din municipiul Ploieşti, cât şi la alte adrese unde acesta s-ar fi putut afla.

Ieri, Poliţia Prahova a instituit mai multe filtre pe principalele artere de circulaţie din judeţ pentru a-l depista pe Sebastian Ghiţă.

Însă surse judiciare spun că există informaţia, încă de marţi seara, că Ghiţă a reuşit să fugă din ţară, mai notează adevarul.ro.

La ora actuală, Sebastian Ghiță este cercetat în mai multe dosare penale și se află sub control judiciar: nu avea voie să părăsească teritoriul României și era obligat să se prezinte în fața procurorilor ori de câte ori i se cerea acest lucru.

Cine este Sebastian Ghiță

În vârstă de 38 de ani, Sebastian Ghiță deține grupul Asesoft și postul de televiziune România TV. În anul 2009, averea sa era estimată la 90-100 de milioane de euro.

La alegerile legislative din 2012 el a obținut un loc de parlamentar în Camera Deputaților pe listele USL. A fost membru PSD, iar apoi a intrat în Partidul România Unită (PRU). La alegerile parlamentare din 2016, Sebastian Ghiță a candidat pentru un nou mandat de parlamentar (din partea PRU), însă nu l-a obținut, Partidul România Unită nereușind să treacă pragul electoral de 5% pentru a intra în Parlament.

Sebastian Ghiță este cercetat penal în mai multe dosare, fiind acuzat de spălare de bani, folosire de informații confidențiale, șan­taj, mită și cumpărare de influență.

Fugari celebri din România

Dacă se confirmă că a fugit din România, Sebastian Ghiță nu este primul român care a reușit să fugă din țară, în ciuda faptului că era urmărit penal.

Cazul omului de afaceri sirian Omar Hayssam este, poate, cel mai cunoscut. În anul 2005, Omar Hayssam a fost reţinut, fiind acuzat de implicare în răpirea celor trei jurnalişti români în Irak (Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian).

Însă după aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu (pe motiv că starea sa de sănătate s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon la care fusese supus).

Odată eliberat, Omar Hayssam a fugit din România la bordul unei nave care a plecat din portul Constanța, ajungând în Siria.

Fuga omului de afaceri sirian a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI (Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean), precum şi a procurorului general al României Ilie Botoş.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel naţional şi internaţional și a fost readus în ţară în 19 iulie 2013. Omar Hayssam a fost încarcerat pentru a executa pedepsele definitive primite în 3 dosare (într-unul dintre dosare, Hayssam a primit 20 de ani de închisoare pentru răpirea celor trei jurnalişti).

Un alt caz este cel al lui Gregorian Bivolaru. Dat în urmărire generală în anul 2004 sub acuzația de „trafic de persoane și infracțiuni asociate crimei organizate”, liderul spiritual a cerut azil politic în Suedia (pe care l-a și obținut), motivând că nu are încredere în obiectivitatea justiției române.

Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție din România l-a condamnat definitiv pe data de 14 iunie 2013 la 6 ani de închisoare, fără suspendare, pentru „actul sexual cu un minor în formă continuată în legătură cu victima Mădălina Dumitru”.

Pe 27 februarie 2016, Gregorian Bivolaru a fost arestat în Franța, iar apoi a fost extrădat în România, unde se află acum în arest.

Un alt fugar faimos este Mihai Necolaiciuc, fostul director al CFR, care a fugit din ţară în anul 2005 şi a fost readus în România după 6 ani, în 2011.

Urmărit penal și acuzat că a delapidat 100 de milioane de euro de la CFR, având mai multe dosare privind comiterea unor infracțiuni, Mihai Necolaiciuc a încercat să scape de viitoarele pedepse fugind în SUA.

În iunie 2009, agenţii federali americani din West Palm Beach, Florida, au anunţat că l-au reţinut pe fostul director CFR. Au început procedurile de extrădare, iar ulterior secretarul de stat al SUA, Hilary Clinton, a semnat decretul de extrădare.

Mihai Necolaiciuc a fost adus în țară în 2011. A fost judecat și a fost condamnat în noiembrie 2016 la 8 ani de închisoare cu executare.

 

Social Media:

243,463FaniLike
0Abonaţi+1
12AbonaţiAbonare