Justiție

guvern palatul victoria
Foto: Rabanus Flavus (Wikimedia Commons)

Mai mulți procurori de la Direcția Națională Anticorupție au descins luni seara, 31 iulie, la sediul Guvernului, de unde au ridicat documente de la Secretariatul General al Guvernului (SGG), anunță hotnews.ro.

DNA a confirmat în această dimineață că procurorii au făcut percheziții în 5 birouri dintr-o instituție publică din București.

Potrivit unui comunicat de presă al DNA, sunt vizate eventuale fapte de corupție comise în iulie 2017.

„Ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, în cursul zilei de 31 iulie 2017, între orele 15.00 – 19.00, au fost efectuate percheziții domiciliare în 5 locații situate în sediul unei instituții publice din București”, se arată în comunicat.

„Perchezițiile au fost efectuate în cadrul unui dosar penal aflat pe rolul Secției de combatere a corupției, dosar ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție comise în cursul lunii iulie 2017”, se mai menționează în comunicatul DNA.

marius pop câine lovit autostradă
Foto: Marius Pop / adevarul.ro

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a fost obligată să îi achite unui şofer daune morale şi materiale, după ce acesta a lovit un câine pe autostrada Arad-Timișoara, relatează „Adevărul”.

Timișoreanul Marius Pop a demonstrat în instanță că plasa de protecţie a autostrăzii Arad – Timişoara era ruptă în mai multe locuri, ceea ce a permis intrarea câinelui pe autostradă.

Incidentul s-a petrecut în august 2014, când Marius Pop (32 de ani), un programator din Timişoara, se întorcea din concediu împreună cu soţia şi copilul de un an. Bărbatul circula pe autostrada Arad – Timişoara şi mai avea câţiva kilometri până acasă, când a lovit în plin un câine ciobănesc ajuns pe autostradă.

„Aveam vreo 110 – 120 km/h. Am intrat pe banda a doua, în depăşirea unui TIR, când mi-a ieşit în faţă un câine ciobănesc de talie mare, venit de pe axul drumului. Dacă viram stânga, intram în parapet, dacă viram dreapta intram sub TIR. L-am lovit în plin, iar în momentul acela am rămas fără lumini, iar motorul s-a oprit”, a povestit Pop pentru sursa citată.

Maşina s-a oprit la aproximativ 200 de metri de locul impactului. Un alt şofer a pierdut controlul mașinii şi a intrat în parapet din cauza cadavrului câinelui.

După incident, Marius Pop a decis să ceară statului daune morale și materiale. A dat în judecată Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (fostul CNADNR) și, deși a pierdut în primă instanță, a făcut apel, iar Tribunalul Timiș i-a dat câștig de cauză.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere trebuie să îi plătească acum timișoreanului 14.000 de lei pentru reparaţiile maşinii şi 10.000 de lei daune morale.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
dan voiculescu eliberat condiționat
Foto: Captură YouTube

Dan Voiculescu a fost eliberat condiționat, după ce Tribunalul București a decis astăzi că fostul senator trebuie să fie pus în libertate „de îndată”. Decizia instanței este definitivă.

Deoarece a avut niște probleme la intestin, Dan Voiculescu s-a aflat în ultimul timp internat sub pază la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

El a plecat astăzi de la spital și a făcut declarații pentru presă în momentul eliberării.

„În primul rând, pentru că am avut o problemă medicală și sunt la spital, cred că am datoria să vă spun adevărul despre problemă, pentru că au fost fel de fel de bâlbâieli: că am fost operat, că n-am fost operat, că am murit, că n-am murit. Lucrurile stau în felul următor. Am avut un sindrom de ocluzie intestinală mecanică provocată de o strangulare a intestinului subțire. Aceste episoade sunt foarte periculoase. Sigur voi fi operat, că altfel o recidivă poate să fie fatală”, le-a spus jurnaliștilor fostul senator.

El a mai spus că i-au fost furați 3 ani din viață.

„Despre Rahova, pot să vă spun că mie mi-au fost furați 3 ani din viață. Acești 3 ani nu mai mi-i dă nimeni, chiar dacă intră Băsescu la închisoare, chiar dacă va plăti toată lumea entru abuzurile făcute. Mie acești 3 ani nu mai mi-i dă nimeni. Cât am stat în pușcărie, că a început să-mi placă acest cuvânt – „pușcărie” – am avut două sentimente profunde. Primul era un sentiment de durere a pleoapelor. Mă dureau foarte tare pleoapele. Motivul era faptul că stăteam foarte mult cu ochii închiși. Cred că pe timp de zi stăteam mai mult de jumătate de zi cu ochii închiși. Motivul? Mi-am creat un biotop al meu, un fel de acvariu în care am încercat și am reușit să trăiesc”, a explicat Dan Voiculescu.

„Al doilea sentiment, poate și mai greu de suportat, a fost regretul că 12 familii au avut de suferit din cauza mea. Oameni care au fost practic implicați în acest proces ca să pot eu să fiu adus la închisoare”, a mai spus el.

Dan Voiculescu a fost condamnat în 2014 la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare.

Fostul senator a executat mai puțin de 3 ani din pedeapsa de 10 ani la care a fost condamnat.

Pe 8 august 2014, fostul senator PC a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetari Alimentare. Cu puțin peste 100.000 de euro, Dan Voiculescu a cumpărat 3,5 hectare de teren care apartineau Institutului, prețul fiind de 75 de ori mai mic decat cel real. Statul a fost astfel prejudiciat cu 60 de milioane de euro.

Gheorghe Mencinicopschi, fostul director al ICA, a fost condamnat și el la 8 ani de închisoare. El a fost eliberat condiționat în septembrie 2016, după ce a executat 2 ani din pedeapsă.

La acea dată, Curtea de Apel București a dispus și confiscarea imobilelor unde funcționau Grivco și Antena 3.

by -
Radu Mazăre. Foto: Ionuț Fantaziu
Radu Mazăre. Foto: Ionuț Fantaziu

Radu Mazare, fostul primar din Constanța, a primit 4 ani cu suspendare în dosarul „Retrocedărilor de pe litoral”.

Deși Curtea de Apel București l-a găsit vinovat pe Radu Mazăre de atribuirea ilegală a unor terenuri, prejudiciul estimat de DNA ridicându-se la 114 milioane de euro, fostul primar nu a fost condamnat la închisoare cu executare, ci a primit doar o pedeapsă cu suspendare.

Sentința nu este definitivă și poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție, relatează adevarul.ro.

În același dosar, Cristi Borcea a fost achitat, iar Nicuşor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, a primit 3 ani cu suspendare.

Fostul primar Radu Mazăre a fost trimis în judecată de DNA în 28 octombrie 2008, într-un dosar privind atribuirea ilegală a unor terenuri.

În total, 37 de persoane sunt acuzate că au încălcat Legea 10/2001 privind persoanele îndreptăţite la restituire, potrivit mediafax.ro. Prejudiciul în această cauză a fost estimat la aproximativ 114 milioane de euro, din care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane de euro în dauna municipiului Constanţa.

by -
Liviu Dragnea FOTO: Ionuț Fantaziu/GreatNews
Liviu Dragnea FOTO: Ionuț Fantaziu/GreatNews

Aspecte din conținutul investigației pe care au făcut-o jurnaliștii de la Rise Project fac obiectul unui dosar penal care se află pe rolul DNA. Potrivit instituției, procurorii au început o investigație în rem (n.r. față de fapte, nu de perosane).

„O parte dintre aspectele conținute în investigația jurnalistică publicată la data de 6 iulie 2017 fac obiectul unui dosar penal aflat pe rolul DNA. În acest dosar, constituit pe bază de sesizare din oficiu, procurorii au dispus, la data de 19 februarie 2016, începerea urmăririi penale in rem (față de fapte) sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de corupție și asimilate corupției.

După începerea urmăririi penale in rem au fost administrate mijloace de probă constând în audieri de martori, ridicări de documente, solicitări de relații de la autoritățile naționale și de la autoritățile din Brazilia.
Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”, precizează DNA, printr-un comunicat de presă.

Anunțul vine la scurt timp după ce Rise Project a publicat o notă care ar aparține serviciului secret al MAI, din 2011. Din această notă ar reieși o „rețea infracțională compusă din persoane de decizie în județ (n.r. Teleorman)” prin care Liviu Dragnea ar frauda fonduri europene și guvernamentale, arată jurnaliștii Rise Project. Ancheta Rise Project o puteți citi – AICI

Reprezentanții DGPI au transmis, aseară, printr-un comunicat de presă, că documentul prezentat de Rise Project nu i-ar aparține, dar spune că „potrivit prevederilor legale în vigoare, acest tip de documente se gestionează de către emitenți”.

Astăzi, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat că „dacă raportul este real, faptele ar fi de competența DNA”. „Nu vă pot preciza dacă acest document este real sau nu”, a mai spus procurorul Augustin Lazăr.

by -
adrian sârbu
Adrian Sârbu. Foto: Captură YouTube

Omul de afaceri Adrian Sârbu, fondatorul postului de televiziune ProTV, este acuzat de procurorii militari că a gândit un atac terorist împotriva manifestanților care protestau împotriva lui Ion Iliescu în Piața Universității din București în mai-iunie 1990.

În rechizitoriul obținut de news.ro se arată că Adrian Sârbu a solicitat ministrului Apărării să-i pună la dispoziţie 20 de kilograme de trotil pentru a-i arunca în aer pe protestatari.

La acea dată, Adrian Sârbu era consilier și șef de cabinet al premierului Petre Roman.

„În luna mai 1990, înainte de a se decide evacuarea Pieţei Universităţii, inculpatul Sârbu Adrian a avut chiar o iniţiativă personală pentru o acţiune mult mai radicală decât evacuarea forţată a manifestanţilor din Piaţa Universităţii. Astfel, acesta i-a cerut ministrului Apărării Naţionale să-i pună la dispoziţie o cantitate de trotil cu care să realizeze un autoturism capcană pe care să-l detoneze în mijlocul manifestanţilor”, se arată în documentul procurorilor.

În plus, în dosar se mai arată și că Adrian Sârbu a redactat un comunicat care a fost transmis la televiziune și în se spunea că ceea ce se întâmpla în ziua de 13 iunie 1990 era rezultatul acţiunilor unei mişcări legionare.

Marți, 13 iunie, exact în ziua în care s-au împlinit 27 de ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990, procurorii militari au dispus trimiterea în judecată, pentru infracțiuni contra umanității, a mai multor persoane acuzate că s-au implicat în aducerea minerilor la București.

Printre acestea se numără fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu, fostul lider al minerilor Miron Cozma și Adrian Sârbu (la acea dată șef de cabinet și consilier al premierului).

liviu dragnea
Liviu Dragnea. Foto: Biruitorul via Wikimedia Commons

Persoanele condamnate penal nu pot face parte din Guvern, a decis Curtea Constituţională. CCR a hotărât astăzi, 4 mai, să respingă sesizarea Avocatului Poporului privind legea care nu le permite persoanelor condamnate penal să facă parte din Guvern, anunță Digi24.

Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, sesizase Curtea Constituțională cu privire la Legea 90, care împiedică persoanele condamnate să ocupe funcţii în Guvern.

Mai exact, Articolul 2 din Legea 90/2001 prevede că „pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1)”.

Dacă articolul ar fi fost declarat neconstituțional, atunci Liviu Dragnea ar fi putut ocupa funcția de premier al României sau oricare altă funcție în Guvern.

Însă CCR a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului.

Avocatul Poporului a sesizat CCR pe 5 ianuarie, a doua zi după învestirea Guvernului Grindeanu. Victor Ciorbea a spus că actul normativ este discriminatoriu, iar formularea „nu au suferit condamnări penale” – neclară.

Condamnarea penală a lui Liviu Dragnea

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului. În acest dosar Dragnea a fost acuzat că și-a folosit influenţa și autoritatea deținute în cadrul partidului în scopul obţinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite.

De-a lungul timpului, Liviu Dragnea a declarat în repetate rânduri că sentința i se pare nedreaptă, iar la un moment dat a precizat inclusiv că o va ataca la CEDO.

Dacă acest articol vi s-a părut util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -

Omul de afaceri Sebastian Ghiță a fost prins la Belgrad și ar urma să fie adus în țară. Poliția română anunță că a colaborat cu autoritățile din zece state pentru capturarea fostului deputat.

„În urma activităţilor investigative complexe şi a informaţiilor furnizate de Direcţia Operaţiuni Speciale şi Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei Române, în cursul acestei nopţi, în Belgrad, a fost localizat şi reţinut, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian”, anunţă IGPR într-un comunicat.

Polițiștii mai precizează că Sebastian Ghiță ar fi prezentat documente de legitimare false, care prezintă „însemnele unui stat din UE”. Potrivit unor surse, acesta s-a dat drept cetățean sloven.

Fostul parlamentar era împreună cu fratele său în momentul arestării. Potrivit unor surse citate de jurnaliștii de la News.ro, fratele lui Ghiță a fost urmărit. Acesta inițial a mers în Istanbul, apoi a plecat spre Serbia.

Jurnaliștii de la TVR au obținut o fotografie cu Sebastian Ghiță. Acesta apare ras pe cap și cu barbă.

Pentru că Serbia nu este țară membră UE, procedura de extrădare poate dura mai mult. Deocamdată, Sebastian Ghiță se află într-o secție de poliție din Belgrad și i se face un dosar penal în Serbia pentru folosire de acte false.

Ghiţă a dispărut în 21 decembrie 2016 şi a fost iniţial dat în urmărire naţională după ce a încălat termenii controlului judiciar.

În 10 ianuarie, un complet de la instanţa supremă a emis un mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, omul de afaceri fiind dat şi în urmărire internaţională, prin Interpol.

by -
Ministrul Justiției, Tudorel Toader
Ministrul Justiției, Tudorel Toader

Ministerul Justiției, Tudorel Toader, a decis la finalul evaluării lui Augustin Lazăr și Laura Codruța Kovesi că „nu este oportună declanșarea” revocării celor doi.

„În acest context, evaluând toți factorii de oportunitate la care am făcut referire, câtă vreme însăși CCR a apreciat ca prin soluție conduitei de urmat pentru autoritatea care a acționat ultra vires, s-a declanșat și realizat remediul constituțional corespunzător, precum și în lipsa altor elemente care să fundamenteze, la acest moment punctual, convingerea existenței unei activități instituționale contrare regulilor statutului de drept, nu consider oportună declanșarea mecanismului instituțional de revocare a procurorului general, respectiv a procurorului șef al DNA”, se arată în evaluarea făcută de ministrul Tudorel Toader.

De asemenea, ministrul Justiției a precizat că va institui „o atentă monitorizare a activității acestei instituții, pentru identificarea modului în care, pe viitor, prin reprezentanții săi, înțelege să respecte limitele legale de competență și să evite transformarea acțiunilor anticorupție într-un pericol pentru buna funcționare a democrației și pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale”.

Tudorel Toader însă nu a explicat cum va funcționa, mai exact, această „monitorizare”.

Ministrul Toader a mai adăugat și că „rezultatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuție în viitor, în raport de faptele constatate, oportunitatea revocării conducătorilor instituțiilor vizate ori a altor măsuri instituționale”.

Ce spune Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a declarat că se așteaptă ca ministrul Justiției să sprijine activitatea procurorului general și a șefei DNA. Despre monitorizarea celor doi, președintele a spus că face parte din „fișa postului” acestuia.

„Dacă citim cu atenție Constituția, citim că ministerul Public își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției. Cu siguranță îi va monitoriza , asta e în fișa postului, cum s-ar spune”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Întrebat de jurnaliști dacă este mulțumit de activitatea Laurei Codruța Kovesi, președintele Iohannis a răspuns: „Sunt foarte mulțumit de activitate, am spus-o de multe ori și îmi place să o repet”.

Reacții din PSD: „Este o zi penibilă!”

Primul care a avut o reacție după anunțul făcut de ministrul Justiției, Tudorel Toader, este deputatul PSD Liviu Pleșoianu. Acesta a declarat la Antena 3 că decizia de a nu cere demisia celor doi șefi de parchete este una „absolut lamentabilă”.

„Dacă PSD susține această decizie, mă voi gândi foarte serios dacă mă mai regăsesc în el. Este o zi penibilă”, a declarat Pleșoianu.

Și Codrin Ștefănescu, tot din PSD, a reacționat dur, spunând că este „o zi penibilă, o rușine”. „Sunt total dezamăgit total, ca și alte milioane de simpatizanți. Nu e vina noastră că s-a întâmplat așa, e opinia ministrului Justiției. Procurorii ăștia mi-au anchetat guvernul meu, al PSD, și scapă. E o rușine în toată galaxia să-l aud pe ministru cu un blablabla în care n-a zis nimic”, a declarat Codrin Ștefănescu, la RTV.

Băsescu, despre Tudorel Toader: „Explicația unui marțafoi!”

Fostul președinte Traian Băsescu, un aprig contestatar al șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, l-a făcut „marțafoi” pe Tudorel Toader. „E explicația unui marțafoi. Păcat că știe carte, că rămâne doar o slugă. E explicația unui marțafoi propulsat la CCR de Fenechiu, care mereu s-a plicat pe interese. Asta e concluzia mea. Deci păcat că știe carte, dar rămâne slugă.

„A fost o analiză profesionistă cu o concluzie de slugă. De azi, în România s-a relativizat Constituția. Vedem noi când o aplicăm, când e oportun, când nu e. Eu nu vorbesc aici de Lazăr sau Kovesi, ci de funcționarea statutului de drept”, a declarat Traian Băsescu, la B1.

Mai târziu, Traian Băsescu a lansat un nou atac pe Facebook. „Slugilor, dacă nu sunteți în stare să vă apărați la voi acasă Constituția, cum credeți că îi veți apăra pe români în fața presiunilor Brexit? Dar în relația cu Trump? Când nu-ți respecți tu, român, propria Constituție, cum vrei să ți-o respecte alții? Când nu-ți aperi Constituția, nu ai cum să-ți aperi țara! Luați aminte slugilor”, a scris Traian Băsescu, pe pagina sa Facebook.

by -
Elena Udrea
Elena Udrea

Elena Udrea a fost condamnată la șase ani de închisoare cu exectuare în Dosarul „Gala Bute”. Sentința dată de Curtea Supremă nu este definitivă și poate fi atacată. Udrea a fost condamnată pentru luare de mită și abuz în serviciu, dar a fost achitată pentru acuzația de tentativă de deturnare de fonduri europene.

Pedeapsa de 6 ani este rezultatul contopirii mai multe pedepse decise de judecători pentru fiecare infracțiune. Mai exact, Elena Udrea a fost condamnată la 5 ani de închisoare pentru luare de mită, 4 ani pentru o altă faptă de luare de mită, 6 ani pentru o atreia infracțiune de luare de mită și tot 6 ani pentru abuz în serviciu.

În același dosar, Rudel Obreja, fost președinte al Federației Române de Box, a primit primit pedeapsă cu executare de 5 ani de închisoare.

Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, cu un termen de încercare de 6 ani.

Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naționale de Investiții, a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu supraveghere de 5 ani.

Tudor Breazu, fost consilier al ministrului Elena Udrea, a fost condamnat la 3 ani cu executare.

Ștefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, a primit 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare.

Dragoș Botoroaga a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare.

Ion Ariton, fostul ministru al Economiei, a fost achitat.

Elena Udrea, fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, a fost acuzată în dosarul „Gala Bute”, alături de alți șapte inculpați. Dosarul a ajuns la instanța supremă în aprilie 2015.

Elena Udrea ar fi finanţat ilegal, din bugetul Ministerului Dezvoltării, organizarea Galei Bute în 2011. De asemenea, ar fi încasat comisioane de 10% din contractele ministerului, spun procurorii.

Procurorii au arătat în rechizitoriu că în 24 iunie 2011 a fost încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi SC Europlus Computers SRL, firma lui Rudel Obreja, având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box.

În baza acestui contract, la 1 februarie 2012, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei.

„Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului.

Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu există o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană”, potrivit procurorilor.

Social Media:

290,780FaniLike
0Abonaţi+1
12AbonaţiAbonare