Transporturi

by -
croatia airlines
Aeronavă a Croatia Airlines. Foto: Aero Icarus (Flickr)

Compania aeriană Croatia Airlines intră pe piața din România în luna mai și va opera zboruri spre mai multe orașe din Croația, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene.

Zborurile se vor desfășura în perioada estivală (până pe 13 octombrie), scopul fiind de a atrage cât mai mulți turiști români pe plajele de la Marea Adriatică din Croația.

Croația, stat cu o populație de 4,3 milioane de locuitori, are nu mai puțin de 1.000 de insule în largul coastei adriatice.

Zborurile dus-întors au următoarele prețuri, potrivit informațiilor de pe siteul companiei aeriene Croatia Airlines:

București – Zagreb: de la 179 de euro
București – Dubrovnik: de la 209 euro
București – Split: de la 209 euro
București – Zadar: de la 209 euro
București – Pula: de la 209 euro

Prețurile includ taxele de aeroport și taxa de serviciu pentru achiziționarea biletelor de pe site.

Zborurile vor avea loc în zilele de luni, miercuri și vineri. Perioada minimă de ședere este de 3 zile sau de un weekend. În preț sunt incluse și taxa pentru bagaje, mâncarea și băuturile oferite în avion.

Croatia Airlines este compania aeriană de stat a statului croat. A fost fondată în 1989 și deține 14 aeronave. Avioanele companiei zboară spre 29 de destinații.

croatia airlines
Aeronavă a Croatia Airlines. Foto: Adrian Pingstone (Wikimedia Commons)

Dacă acest articol vi s-a părut util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
șofer uber bani
Foto: 5chw4r7z (Flickr)

Un șofer Uber care lucrează, în medie, două-trei ore pe zi câștigă în jur de 1.000-1.500 de lei brut pe lună, a explicat managerul Uber România la emisiunea „24 de minute” de la Digi24.

„Depinde de orele petrecute în aplicație. Un șofer care lucrează două-trei ore pe zi în medie poate face în jur 1.000-1.500 de lei pe lună. Plătește undeva la 260 de lei în taxe și impozite”, a explicat Nicoleta Schroeder.

„Avem câteva mii de șoferi. Taxele și impozitele pe care le plătesc șoferii parteneri nu sunt de ignorat, vorbim de câteva milioane de lei la bugetele locale. 80% din valoarea unei curse ajunge la șofer. Este o activitate sută la sută fiscalizată”, a mai spus managerul Uber România.

Cursele Uber sunt plătite cu cardul.

În România, peste 300.000 de persoane folosesc serviciile Uber în orașele București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov.

Cei care vor să lucreze ca șoferi Uber trebuie să îndeplinească mai multe criterii, se arată pe site-ul uber.com.

Cerințe minime:

– Permis obținut de minimum 1 an
– Cazier judiciar fără înscrisuri
– Cazier auto fără înscrisuri grave
– Mașină mai nouă de 15 ani, foarte bine întreținută

Documente necesare:

– Permis de conducere și buletin
– Cazier auto și cazier judiciar
– Talonul de înregistrare și asigurarea mașinii

De asemenea, șoferii au nevoie de o entitate juridică (SRL sau PFA) pentru a colabora cu Uber, precum și de un cont bancar.

Dacă îndeplinesc toate aceste criterii, șoferii vor participa la o serie de traininguri pentru a învăța să folosească aplicația Uber.

Dacă acest articol vi s-a părut util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
FOTO: stephendotcarter/Flickr
FOTO: stephendotcarter/Flickr

Un grup de 71 de parlamentari, din toate toate grupurile politice, cu excepția ALDE, a depus un proiect de lege prin care se aprobă construirea autostrăzii Iași-Târgu Mureș, „Autostrada Unirii”. Totodată, în document se critică întârzierile Guvernului, care nu face pași concreți în ceea ce privește acest obiectiv. În proiectul semnat de parlamentari se cere ca autostrada să fie gata în patru ani.

Proiectul a fost inițiat de parlamentarul Petru Movilă, deputat PMP de Iași și de deputatul PMP Marius Pascan, care reprezintă Mureșul.

„Prezenta lege aprobă executarea obiectivului de investiții Autostrada Iași – Târgu Mureș, denumită în continuare Autostrada Unirii. Obiectivul de investiții Autostrada Unii se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual ca această destinație, din credite externe și din fonduri europene disponibile în cadrul exercițiului financiar multianual 2014 – 2020. (…)

Cuantificăm zece ani de studii și zeci de milioane de euro cheltuite pe studii de fezabilitate, studii care zac neatinse prin sertare. Oricât de mult are nevoie România de o autostradă de legătură între Moldova și Transilvania, acțiunile Guvernului denotă o totală lipsă de strategie și direcție”, se spune în expunerea de motive.

Între-un interviu pentru Agerpres.ro, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Ștefan Ioniță, a declarat, referindu-se la autostrada dintre Iași și Târgu Mureș, că se analizează posibilitatea găsirii „unor soluții fezabile pe documentațiile realizate la nivelul anului 2011”.

În ceea ce privește anul acesta, România ar putea avea, până la sfârșitul lui 2017, 90 de kilometri noi de autostradă, la care se pot adăuga circa 45 de kilometri de variante de ocolire, în timp ce aproximativ 250 de kilometri vor însemna drumuri reabilitate și îmbunătățite.

FOTO: stephendotcarter/Flickr

by -
Sriwijaya Air
Aeronavă a Sriwijaya Air. Foto: Everyone Sinks Starco (using album) / Flickr

Uniunea Europeană are unele dintre cele mai stricte standarde când vine vorba de siguranța zborurilor de pasageri în spațiul său aerian.

Din acest motiv, încă din anul 2005 Parlamentul European a alcătuit o listă cu o serie de companii aeriene care nu au voie să zboare în spațiul Uniunii deoarece “nu respectă standardele internaționale de siguranță din domeniu”.

Această listă este permanent actualizată și verificată. De exemplu, Garuda Indonesia, compania aeriană națională a Indoneziei, a fost interzisă în spațiul european în iunie 2007, după prăbușirea unui Boeing 737-400. Interdicția a fost ridicată după 2 ani, în iulie 2009.

În acest moment, lista este compusă din două anexe. Anexa A include toate liniile aeriene cărora le este interzis să zboare în Europa, iar Anexa B include companiile care nu au voie să opereze în anumite condiții (au anumite restricții).

Iată care sunt companiile aeriene care nu au voie să zboare în spațiul european sau care sunt restricționate (prima coloană conține numele companiilor aeriene, iar ultima țara de proveniență):

Anexa A


În cazul liniilor aeriene din Anexa B sunt interzise doar anumite aeronave ale companiilor respective.

Anexa B


Dacă acest articol vi s-a părut util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
boeing 737 NG tarom
Aeronavă de tip 737 NG. Foto: boeing.com

Compania TAROM a anunțat într-un comunicat de presă că a cumpărat două avioane noi.

Reprezentanții companiei au semnat ieri, 5 mai, contractul pentru achiziţionarea în leasing a două aeronave de tip Boeing 737 seria 800 NG (Next Generation).

Aeronavele Boeing 737-800 NG au o capacitate de 189 locuri și au fost achiziţionate în leasing operaţional pe o perioadă de 10 ani. Ele vor fi livrate în cursul lunii mai 2017.

Cele două avioane noi vor înlocui două aeronave Airbus A310.

„În urma ieșirii din  flotă a celor două Airbus A310 s-a simțit nevoia stringentă de completare a flotei TAROM pentru ca toate rutele să fie operate conform planului de zbor. Menționăm că cele două Airbus scoase din operare anul trecut au reprezentat o cincime din capacitatea de transport a flotei, capacitate ce va fi preluată de către noile aeronave”, se arată în comunicatul de presă al TAROM.

„Precizăm faptul că procedura de achiziție s-a desășurat într-un timp optim, urmare a nevoii de operare a tuturor rutelor propuse pentru orarul de vară. Achiziționarea este ocazionată de oportunitățile apărute în piață. Conform cererii de ofertă lansate de companie pe plan internațional, aceste două aeronave au fost singurele aeronave noi în momentul lansării cererii de oferă”, mai precizează documentul.

boeing 737 NG tarom
Aeronavă de tip 737 NG. Foto: boeing.com

Cum se fabrică un Boeing 737 Next Generation:

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
alina emanuela cioancă șofer TIR
Foto: Facebook

Alina Emanuela Cioancă, o tânără în vârstă de numai 25 ani originară din Munții Apuseni, conduce un camion de mare tonaj pe drumurile Europei, relatează ziarulunirea.ro.

Tânăra a devenit anul trecut șofer profesionist, iar acum conduce un TIR de peste 40 de tone prin țările Uniunii Europene, în echipaj cu prietenul ei.

Alina Emanuela Cioancă a povestit pentru sursa citată că și-a dorit de mică să conducă mașini, să devină șofer profesionist și să conducă TIR-uri.

Originară din comuna Avram Iancu din județul Bihor, Alina a călătorit mult prin țară și prin Europa alături de prietenul său, și el șofer profesionist.

Anul trecut, Alina Emanuela Cioancă a terminat școala de șoferi profesioniști pentru categoriile B, C și E. De asemenea, a obținut atestatul ADR, care-i permite să conducă și autocamioane ce transportă mărfuri periculoase.

În prezent, cei doi tineri s-au mutat în Oradea și lucrează la o firmă de transporturi rutiere de mărfuri, efectuând curse din România în țările Uniunii Europene.

“Deocamdată nu am planuri pe termen lung referitoare la meseria pe care o practic acum, pe care o consider frumoasă și interesantă. Ne convine să lucrăm șoferi pe același camion din toate punctele de vedere, ne gospodărim mult mai bine, e mai avantajos, câștigăm mai mult împreună, pentru că nu ar merita așa de mult efort dacă nu s-ar câștiga bine. Ne place să formăm amândoi o echipă, suntem mulțumiți. Noi vrem să continuăm meseria aceasta în viitor, dar nu putem ști pentru cât timp. E foarte greu și obositor să fii șofer pe camion, sunt foarte multe nopți nedormite, însă orice lucru care este greu devine mult mai ușor dacă îl faci pentru că-ți place sau din pasiune”, a mai povestit Alina Emanuela Cioancă pentru ziarulunirea.ro.

alina emanuela cioancă șofer TIR
Foto: Facebook
alina emanuela cioancă șofer TIR
Foto: Facebook
alina emanuela cioancă șofer TIR
Foto: Facebook
alina emanuela cioancă șofer TIR
Foto: Facebook

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
FOTO: bizbrasov.ro
FOTO: bizbrasov.ro

Un contract de 12 milioane de euro a semnat Uzina Roman cu o companie din Taiwan. Uzina, care se află în insolvență de câțiva ani, trebuie să livreze aproape 100 de mașini de mare tonaj, potrivit Digi24.

Roman, care înainte de Revoluția din 1989 avea 26.000 de angajați, are acum 300 de muncitori.

De curând a câștigat o licitație cu Ministerul Apărării Naționale și urmează să fabrice 23 de camioane militare.

Uzinele Roman Brașov au produs autobuzul Urban Crosstown, 100% românesc, însă care va rămâne doar în stadiul de proiect pentru că niciun oraș din țară nu-l dorește. Autobuzul nu va mai apărea pe linia de producție pentru că proiectul a expirat deja.

„Am avea nevoie de o altă omologare, de o altă linie de producţie pentru motor, pentru că acum ni se impun normele EURO 6. Nu are sens, mai ales că nu avem comenzi. Autobuzul românesc s-a dovedit un eşec. Nimeni din ţară nu ne-a vrut. (…) Probabil că i-a speriat preţul. Adevărul e că preţul de catalog era de 120.000 de euro, cu aer condiţionat.

Înţeleg că, acum câţiva ani, în Bucureşti s-au cumpărat autobuze cu 180.000 de euro fără aer condiţionat. Eram prea scumpi, ce să mai….”, declara în urmă cu aproximativ un an, directorul Roman Brașov, Carol Rugacs.

Autobuzul Urban Crosstown are motorizare Diesel EURO 5 și o viteză maximă de 80 km/h. Podeaua este total coborâtă, are caroserie autoportantă, dispozitive tehnice destinate să faciliteze accesul persoanelor cu dizabilități şi sistem de siguranţă care nu permite plecarea autobuzului cu uşile deschise. Capacitatea este de 91 de persoane pe scaunde și în picioare.

by -
Mersul trenurilor FOTO: FOTO: Phil Richards/Flickr (creative commons)
Mersul trenurilor FOTO: FOTO: Phil Richards/Flickr (creative commons)

Mersul trenurilor se schimbă începând cu 11 decembrie și, potrivit reprezentanților CFR, va veni cu diminuări substanțiale ale duratei de călătorie pe câteva distanțe lungi, care fac legătura cu Bucureștiul.

Vor fi suprize plăcute în Mersul trenurilor pentru cie care călătoresc între București și Cluj, Iași și Suceava, potrivi președintelui Autorității de Reformă Feroviară (ARF), Robert Dobre. Acest organism are rolul de a eficientiza rețeaua de transport pe calea ferată.

Potrivit jurnaliștilor de la Hotenews, la Mersul trenurilor care se schimbă de pe 11 decembrie, pentru prima dată, alături de CFR Călători și CFR Infrastructură a lucrat specialiștii ARF.

„În acest context, pot să vin cu trei elemente de noutate pe trei destinații intens solicitate: București – Cluj, București – Suceava și București – Iași. Timpii de parcurs au fost diminuați prin mici lucrări la calea ferată care au eliminat restricții de viteză, dar și prin reducerea timpilor de staționare din stații și prin eliminarea unor opriri care nu erau opriri comerciale”, a declarat Robert Dobre, într-un interviu acordat HotNews.ro.

Potrivi șefului AFR, pe ruta București – Cluj un tren expres de noapte și-a redus timpul cu o oră și jumătate, întreaga distanță fiind parcursă în 9 ore și 20 de minute. De asemenea, în Mersul trenurilor viitor, din Capitală la Suceava se va ajunge în 5 ore și 40 de minute, față de șase ore și 40 de minute, cât se făcea până acum. În Mersul trenurilor care se schimbă pe 11 decembrie, trenul care face legătura dintre Suceava și București va mai opri doar în Bacău, Focșani, Buzău și Ploiești.

Dobre a mai spus în interviul HotNews.ro și că după finalizarea lucrările la podurile de peste Dunăre de la București la Constanța se va în o oră și 45 de minute.

Directorul CFR Călători declara la începutul acestui an că ar urma să fie achiziționate mai multe trenuri. Ar fi nevoie de 120 de rame electrice și 120 de automotoare, însă banii ar ajunge doar pentru cel mult 104 trenuri electrice și automotoare tip Săgeată Albastră.

Primele trenuri cumpărate de CFR Călători ar urma să circule din București spre Craiova, Constanța și Brașov, precum și pe tronsoanele din vestul țării care au fost modernizate.

FOTO: Phil Richards/Flickr (creative commons)

Vă invităm să faceți parte din comunitatea noastră de cititori

Social Media:

268,825FaniLike
0Abonaţi+1
12AbonaţiAbonare