Idei de afaceri

by -
Idei de afaceri. Prima investiție într-o plantație de agriș este de 7.000 de euro FOTO: W.J.Pilsak /Wikimedia Commons
Idei de afaceri. Prima investiție într-o plantație de agriș este de 7.000 de euro FOTO: W.J.Pilsak /Wikimedia Commons

Dacă sunteți în căutarea unei idei de afaceri vă puteți orienta spre agricultură. În acest articol vă prezentăm câteva detalii despre plantațiile de agriș, mai rare la noi. Potrivit cultivatorilor, agrișul ar putea detrona în câțiva ani zmeura, afinele sau coacăzele în ceea ce privește consumul.

Cei care vor să pună o plantație de agriș pe lista de idei de afaceri trebuie să știe că investiția într-un hectar se ridică la aproximativ 7.000 de euro. Banii se recuperează în primii doi ani de cultură. Apoi, această plantație poate produce un profit de până la 20.000 de euro pe an, la un preț minim de vânzare de aproximativ 7 lei pe kilogram de agrișe.

O plantație de agriș se exploatează timp de 10 – 12 ani. Agrișul se plantează toamna târziu, ca toate speciile lemnoase. Distanța dintre rânduri trebuie să fie de aproximativ 2,5 – 3 metri.

Se poate prezenta sub formă de tufă sau altoit pe trunchi. Însă specialiștii spun că producțiile cele mai mari se obțin atunci când se plantează sub formă de tufă, chiar dacă recoltarea se face ceva mai greoi.

Idei de afaceri. Care e prima investiție

Recoltarea agrișelor se face, de regulă, în luna iunie, cât fructele sunt coapte, dar și încă tari. Potrivit agricultorilor, un calcul simplu arată că pentru arbuști, pregătirea terenului, fertilizare și irigare prin tub de picurare ați avea nevoie de aproximativ 7.000 de euro.

În prezent, cei mai multe plantații de agriș se află în zone din Cluj, Mureș, Baia Mare sau Sălaj. De asemenea, dacă plantația de agriș este pe lista dumneavoastră de idei de afaceri trebuie să știți că puteți găsi material săditor la pepeniera Hida, din Sălaj.

Agrișul preferă zonele mai răcoroase, cu temperaturii medii anuale de 8 – 8,5 grade Celsius. Fructele se consumă sub formă de supe, compoturi pentru iarnă sau se foloses la aromarea mâncărurilor și prăjiturilor.

Agrișele sunt o sursă bogată de antioxidanți, fier, vitamina A, C, fibre, potasiu, magneziu, calciu și fosfor.

FOTO: W.J.Pilsak /Wikimedia Commons

by -
daniel henegariu
Foto: Daniel Henegariu

În vârstă de numai 27 de ani, Daniel Henegariu conduce o afacere online care generează la ora actuală venituri de aproape 2,5 milioane de euro.

Daniel Henegariu s-a apucat de afaceri în domeniul online la 20 de ani. Când multă lume era sceptică în privință securitătii online-ului, tânărul antreprenor a crezut foarte mult în puterea internetului de a vinde produse.

Acum, magazinele sale online, autolux.ro și maniamall.ro, sunt printre cele mai profitabile din România. Autolux.ro este specializat în vânzarea de piese și accesorii auto, iar maniamall.ro în produse pentru casă și grădinărit.

“Mulți prieteni nu au crezut în acest tip de afacere. Au motivat cu faptul că sunt mult prea tânăr, nu am experientă, nu am resurse financiare pentru a deschide o afacere, iar pe acea vreme puțini credeau în vânzările online. Îmi amintesc cum multă lume întreba mirată: “Cine comandă de pe internet?”. Am crescut treptat, prin mii de ore de muncă și nopți nedormite, îmi veneau idei noi pe care le aplicam și aveau succes. Era mult mai comod pentru oameni să cumpere piese de pe un magazin online decât dintr-un magazin fizic, deoarece piesele oricum trebuiau făcute pe comandă, și îl scuteam pe client de un drum inutil”, a explicat Daniel Henegariu.

„După ce site-ul autolux.ro a devenit unul de succes, datorită cererilor și din alte domenii, am fondat maniamall.ro, unde am început să vând și alte tipuri de produse. Prinsesem mecanismul, aveam toată experiența necesară pentru a vinde online. Mi-a fost mult mai ușor să vând. Vânzările se dublează anual deoarece lucrăm intens la dezvoltare și programare, iar în fiecare lună dezvoltăm noi programe care ne ajută să evoluăm”, a mai spus el.

În opinia lui Daniel Henegariu, succesul unei afaceri pe termen lung stă în a ține pasul cu evoluția domeniului: “Și când am început eu business-ul exista concurență, însă majoritatea a dispărut de pe piață deoarece nu a ținut pasul cu evoluția. Aici este întreg succesul în afaceri! Ești sau nu dispus să îți vezi afacerea înfloritoare și peste 20 de ani? Sau te rezumi doar la a câștiga mult pe termen scurt? Dacă vrei să îți construiești o carieră în afaceri – nu o speculă, ci o carieră în adevăratul sens al cuvântului – trebuie să citești mult, trebuie mereu să fii la curent cu trendul, atât al afacerilor tale, cât mai ales din domeniul marketingului. Acum Facebook și Google aduc trafic, pe care îl convertesc destul de rapid în clienți fideli, dar ziua de mâine nu știm ce o să ne rezerve. Sunt abonat la multe site-uri de specialitate străine și primesc sistematic informații despre inovațiile în domeniu”.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

romi
Ilie Fieraru, Dan Șelaru și Hagi Stoican, 3 romi care au muncit din greu pentru a-și pune afacerile pe picioare. Foto: Andreea Dogar

Text: Andreea Dogar

Foto: Ilie Fieraru, Dan Șelaru și Hagi Stoican, 3 romi care au muncit din greu pentru a-și pune afacerile pe picioare. 

Hagi Stoican are 32 de ani. S-a născut într-o comunitate săracă de romi din satul Ocolna, județul Dolj, o localitate aflată în sudul Câmpiei Române. De mic i-a plăcut să învețe, chiar dacă nu a mers la grădiniță, iar în clasa I nu știa o boabă de română.

„În clasa I a trebuit să învăț limba română în loc de noțiunile de bază”, își amintește Hagi. A făcut apoi școala profesională din comuna Amărăștii de Jos: „La început colegii m-au respins din cauza etniei, mă jigneau. Un profesor i-a auzit și le-a zis: <Față de voi vorbește și mai civilizat, e mai educat și vine mai îngrijit>”. La finalul celor 4 ani, Hagi a luat și examenul de Bacalaureat, lucru rar întâlnit printre locuitorii din Ocolna.

Familia sa a lucrat dintotdeauna în agricultură. Tatăl său a fost tractorist, iar el și frații săi se ocupau de cultivarea pepenilor (satul Ocolna se află la numai 11 kilometri de Dăbuleni, zonă faimoasă pentru pepeni). Problema era însă că fiecare dintre membrii familiei avea în arendă câte o bucățică mică de teren, așa că nu aveau putere să se impună pe piață. Însă cu ajutorul unei finanțări primite din partea guvernului elvețian prin intermediul proiectului Zefir, Hagi, cei 3 frați ai săi și tatăl lor, Costel Stoican, au înființat o cooperativă, iar acum lucrează pământul împreună.

Cooperativa se numește „Bostanii lui Stoican”, a luat naștere anul acesta, și este condusă de Hagi, care este președinte și administrator. Următorul pas este ca noua entitate juridică să cumpere pământ cu acte.

Cooperativa cultivă acum, în total, 7-8 hectare de pământ. În luna aprilie, toată familia se mută la câmp, unde ridică un fel de gospodărie de vară, cu bucătărie, coteț pentru păsări, câini de pază, corturi și paturi de dormit. Până iunie stau toți aici, cu neveste, copii, mătuși și alte rude. Femeile taie păsări, gătesc, fac ciorbe, pun masa, spală vasele, dar ajută și la muncile câmpului. La cules de pepeni merg toți cei 4 frați împreună cu soțiile lor.

pepeni ocolna
Miodrag Belodedici Stoican, fratele mai mic al lui Hagi, are 29 de ani. Foto: Andreea Dogar

„Tăiem păsări, facem ciorbă, cumpărăm pește, spanac, teci. Facem legume, ciorbă, mămăligă, grătar”, povestește Domnica Chelu, mătușa lui Hagi, în vârstă de 45 de ani.

Când e prea cald ca să doarmă în „bordei”, Hagi se culcă într-un cort așezat la marginea câmpului de pepeni. „E mai liniștitor”, spune el.

În orice caz, nu poate să meargă să doarmă acasă, în sat. Pepenii trebuie păziți de păsări, dar și de hoți: „Trebuie să păzim lubenițele, dacă nu stăm permanent aici găsim dimineața tot găurit. Mai vin și oameni beți”.

pepeni ocolna
Cortul din câmp în care doarme Hagi ca să își păzească lubenițele. Foto: Andreea Dogar

După ce pun răsadurile urmează aratul, discuitul, punerea îngrășămintelor, picurarea, iar la sfârșit se întind tunelurile din folie care îmbracă pământul ca o plapumă. Astfel, pepenii se coc la căldură și sunt protejați de îngheț. Culesul are loc la final de iunie.

De la 5 hectare se obțin în jur de 300-400 de tone de pepeni. La început prețul e mai mare, iar un kilogram se vinde chiar și cu 1,5 lei. Apoi, pe măsură ce tot mai mulți pepeni ajung pe piață, prețul ajunge la o medie de 50-60 de bani kilogramul. Hagi nu îi vinde direct în piețe, ci la angrosiștii din Dăbuleni. Are o camionetă și îi transportă până în satul vecin. De acolo, pepenii lui Stoican ajung în piețe din toată România.

pepeni ocolna
Domnica Chelu, mătușa lui Hagi, 45 de ani (stânga) și Lucreția Stoican, mama lui Hagi, 50 de ani (dreapta), în fața gospodăriei de vară din câmp. Foto: Andreea Dogar
pepeni ocolna
Din aprilie până în iunie, familiile Stoican se mută într-o gospodărie de vară ridicată la marginea câmpului. Foto: Andreea Dogar

Cu ajutorul grantului de 30.000 de euro, cooperativa a cumpărat utilaje (plug, grapă, utilaj de stropit) și răsădurile pentru pepeni. Urmează să cumpere și un tractor care le va ușura foarte tare munca celor 4 frați deoarece până acum erau nevoiți să îl închirieze.

Ce este o cooperativă socială?

Într-o cooperativă un membru nu poate să aibă mai mult de 20% din părțile sociale. Dividendele se împart în funție de părțile sociale, însă principiul de funcționare este 1 membru = 1 vot, indiferent de părțile sociale. La Ocolna, cei 5 membri ai cooperativei au și părți sociale egale (fiecare are 20%). Scopul unei cooperative este de a apăra interesele unei comunități mici.

În viitor, Hagi și frații săi vor să cumpere pământ. „Ca să poată să stea la masă cu marii retaileri le trebuie 20 de hectare”, spune Marilena Andrei, manager de proiect la Fundația PACT, una dintre organizațiile implicate în Zefir.

pepeni ocolna hagi
Hagi Stoican este un exemplu pentru toți că educația, ambiția și hărnicia sunt cheia succesului. Foto: Andreea Dogar

Acum, Hagi Stoican este un exemplu și pentru ceilalți tineri din sat, iar Florin Preda, facilitator comunitar în proiectul Zefir, crede că astfel de oameni pot contribui enorm la ridicarea unei comunități deoarece îi ambiționează și pe cei din jur: „Ca să le arăți că se poate. Dacă ăsta poate, pot și eu. Dacă ar fi un Hagi în toate comunitățile astea ale Zefirului… asta cred că e cea mai bună soluție”.

pepeni ocolna
Foto: Andreea Dogar

„Bostanii lui Stoican” este doar una dintre cele 21 de mici afaceri care au primit finanțare în acest an prin Zefir, un proiect finanțat de guvernul elvețian prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român, care își propune să reducă disparitățile dintre romi și populația majoritară, să promoveze incluziunea socială a romilor și a altor grupuri vulnerabile. Proiectul este implementat de 8 organizații partenere, printre care Fundația Terre des hommes, Fundația PACT și Fundația NESsT România. În total, finanțatorii au primit 150-160 de aplicații. Au urmat interviuri și cursuri de specializare, iar la final au fost alese 21 de afaceri. Unii dintre cei care au primit finanțare aveau experiență și lucrau deja în domeniu, în vreme ce alții erau începători.

Cei care aveau deja o mică afacere au folosit finanțarea în special pentru a-și crește suprafața cultivată și productivitatea. Au investit banii în folie și țevi pentru solarii, furtun de irigat, motosape sau stropitori.

„Investiția e foarte mare în agricultură. Investesc în primăvară și profitul îl văd abia în toamnă. Orice ploaie, orice grindină le pune în pericol cultura. Agricultura e un pariu pe care îl faci la fiecare început de an. Nu au bani nici pentru asigurarea de cultură și nici resurse pentru sisteme de irigații performante. Dacă afacerile sunt mici, extinderea e foarte greoaie de la an la an. Noi am încercat să le creștem veniturile și să-și dezvolte afacerile, am venit cu o infuzie de capital”, explică Marilena.

Una dintre cele mai mari provocări a fost să îi determine pe oameni să intre în legalitate și să se asocieze într-o formă juridică.

„Oamenii nu prea au avut încredere să se unească, chiar dacă recunosc că e mai bine. Se ajută între ei, dar când e vorba să se asocieze juridic le e foarte greu. Îi sperie tot ce înseamnă acte”, explică Radu Răcăreanu, manager de proiect la Fundația Terre des hommes.

Mai la nord de câmpurile cu pepeni ale familiei Stoican, în localitatea Piatra Olt din județul Olt, Simona Căldăraru Păpușa a ridicat un grajd pentru vaci în spatele casei, cu ajutorul finanțării de 13.000 de lei primită prin proiectul Zefir.

Tânăra în vârstă de 31 de ani a început să crească vaci încă din 2012. Soțul ei avea loc de muncă, fiind sudor, însă având 3 copii nu le ajungea un salariu. Și, deoarece a crescut de mică printre animale, Simona s-a gândit să crească vaci pentru lapte: „Trebuia să suplimentăm venitul casei”.

A început cu una singură, apoi le-a înmulțit, iar acum a ajuns să aibă 15 vaci, dintre care 8 sunt de lapte. În fiecare zi merge până la piață în Piatra Olt, unde vinde laptele cu 3 lei litrul. Are certificat de producător și le vinde și „abonaților”, direct acasă. În medie, ajunge la 10-12 litri pe zi / vacă. Le mulge zilnic la 4.30 dimineața și face și brânză.

Noul grajd are 16 locuri pentru vaci, o cameră pentru muls și o cameră unde nasc vacile gestante.

„Așa pot să-mi cumpăr altceva, un tractor pentru câmp”, spune femeia în vârstă de 31 de ani. În plus, deoarece grajdul este mai aproape de islaz, nu va mai avea probleme cu vecinii din cauza mirosului.

ferma vaci piatra olt
Grajdul ridicat de Simona Căldăraru Păpușa. Foto: Andreea Dogar

Puțin mai la nord de Piatra Olt, aproape de malul Oltului, în comuna Grădinari, Ilie Fieraru și soția lui cultivă legume la solar pe 30 de ari.

Ilie are 39 de ani și a făcut facultate la București, specializarea inspector fitosanitar. Când să se angajeze însă, i s-a cerut șpagă pentru un loc de muncă. A fost respins și a plecat la cules de căpșuni în Spania pentru o lună și jumătate. S-a întors cu „ceva bănuți”, s-a angajat șofer la o firmă, iar când și-a dat seama că „patronul e patron” a decis să își facă o afacere proprie. La 30 de ani a renunțat la locul de muncă și s-a apucat de grădinărit, care era deja practicat la el în familie din generație în generație.

sere legume gradinari
Ilie Fieraru. Foto: Andreea Dogar

La început nu avea nici mașină, așa că distribuția era foarte complicată. Cultiva ardei pe o suprafață destul de mică și ieșea cu sacii în stradă la ocazie. Le dădea tiriștilor care îl luau cu ei 1 leu pe sac. „Puneam o pancartă în față la saci și treceau TIR-uri. Am ajuns la Zalău, și în Maramureș am ajuns. Dormeam în piață, pe pături”, își amintește Ilie. În 2010 și-a luat prima mașină, o Dacie break la mâna a doua. Anul următor a cumpărat și o remorcă, iar în 2013 a reușit să își cumpere o dubă.

Acum își transportă singur legumele până la Turda, unde a închiriat o tarabă în piață. Preferă să vândă legumele acolo decât pe plan local deoarece în județul Cluj obține un preț mult mai bun pe ele. În piața din Turda vând chiar părinții lui Ilie, care stau acolo din aprilie până în noiembrie. Ilie îi aprovizionează cu legume – gogoșari, ardei capia, ardei iute, vinete, castraveți, roșii, fasole, ridichii sau ceapă – de două ori pe săptămână. „Părinții dorm în piață, între mese. Le-am făcut un pat din burete, se face ca un geamantan. Altă soluție nu avem”, spune Ilie. Le e teamă că dacă ar dormi în altă parte li s-ar fura marfa.

sere legume gradinari
Prima mașină pe care și-a cumpărat-o Ilie Fieraru. Foto: Andreea Dogar
sere legume gradinari
În 2013 Ilie Fieraru și-a putut cumpăra și o dubă. Foto: Andreea Dogar

Ilie vinde legume și la poartă, către angrosiști care le duc mai departe la Brașov, Cluj, București sau Pitești, însă prețul este mult mai mic. La poartă vinde roșiile cu 3-4 lei kilogramul, în vreme ce la Turda cere pe ele 6 lei pe kilogram.

La solarii lucrează alături de soția sa și de zileri și obține într-un an în jur de 40 de tone de legume de pe toată suprafața cultivată. De la răsad până la cules, investește în jur de 10.000 de lei pe un hectar, iar dacă prinde un an bun obține un venit de 20.000 – 30.000 de lei la hectar.

Problema este că legumele sunt în continuare prea dependente de vreme: „E ca la Loto… Când e ger afectează, când e căldură toridă la fel. Acum ne topește soarele ăsta…dezastru”.

sere legume gradinari
Foto: Andreea Dogar
sere legume gradinari
Roșii cultivate la solar. Foto: Andreea Dogar

Ilie speră că va reuși să își modernizeze solariile cu ajutorul finanțării de 29.000 de lei primite în cadrul Zefir. Va desface două solarii vechi ridicate pe arcuri din fier beton, pe care le va înlocui cu unele înălțate pe țevi de construcții, mult mai solide, care nu se dărâmă nici când se strânge zăpadă peste folii. A mai cumpărat și folie termică, furtun de picurare, o motopompă de udat și plase de umbrire pentru solarii ca să nu se ardă legumele când e soare puternic.

sere legume gradinari
Ilie Fieraru. Foto: Andreea Dogar

Programul Zefir a sprijinit nu doar afaceri în agricultură, ci și meșteșugari sau meseriași. Vasile Căldăraru are 33 de ani și lucrează ca tinichigiu în Caracal. Alături de tatăl și de unchiul său, face pâlnii de benzină, stropitori, jgheaburi, pompe de ulei, găleți de fântână, fărașe, cocoșei din tablă sau pune burlane pe case. După cum spune chiar el, poate să facă orice din tablă. O pâlnie costă 15-20 de lei, o găleată 35-50 de lei, iar o pompă de ulei 80-100 de lei. Într-un an, Vasile ajunge să facă mii de piese dn tablă.

De distribuție se ocupă tatăl său, Dumitru Căldăraru. El duce piese în piețe, târguri sau la alte magazine: „Merg la Roșiori, la Craiova. Fac mereu târgurile… Timișoara, Lugoj, Filiași”. Familia nu are deocamdată mașină, așa că Dumitru, om pe la 50 de ani, merge pe tren cu sacii plini cu pâlnii. Iar până la gară îi cară din aproape în aproape: „Iau doi, îi duc 2 metri, mă întorc, iar iau doi”.

tinichigiu caracal
Vasile Căldăraru (stânga) alături de tatăl și de bunicul său (dreapta): 3 generații de tinichigii. Foto: Andreea Dogar

De când a intrat în programul Zefir, Vasile a făcut școala de șoferi, a picat examenul de câteva ori, dar nu s-a lăsat și până la urmă și-a luat carnetul. Speră ca la un moment dat să aibă și mașină. În total, întreprinderea familială alcătuită din Vasile, tatăl și unchiul său va primi 17.000 de euro. Banii vor fi investiți într-un atelier nou dotat cu echipamente moderne. Dacă până acum cei 3 bărbați aveau o piață la negru care le asigura traiul, pe viitor vor putea face contracte cu magazine care vând produse de profil.

„L-am întrebat pe Vasile ce vrea și a spus că vrea să aibă o afacere legală și ca fetița lui să fie mândră de tatăl ei. Și să aibă asigurare de sănătate”, explică Marilena.

tinichigiu caracal
Vasile Căldăraru în atelierul său. Cu ajutorul finanțării primite în cadrul Zefir își face un atelier modern. Foto: Andreea Dogar

Precum în multe alte comunități din sudul rural al României, nici în comuna gorjeană Polovragi nu prea sunt locuri de muncă. Din cei aproximativ 2.800 de locuitori doar 10-20 au slujbe. Restul trăiesc din munci sezoniere (vara merg la cules de ciuperci sau de afine) și din lucrul cu ziua în sat.

Dan Șelaru este unul dintre puținii angajatori privați din comună. Are un gater unde taie buștenii în bârne și unde lucrează 9 oameni din sat, inclusiv soția lui, Viorica Șelaru, care se ocupă de contabilitate. Băieții care muncesc la gater taie și fasonează lemnul, iar cei care muncesc la munte doboară copaci (firma sa are dreptul să taie 4.000 de metri cubi pe an). Cei de la gater sunt plătiți cu 1.600 de lei net pe lună plus o masă caldă la prânz, iar cei din munte, unde munca este mult mai grea și mai riscantă, primesc 2.200 de lei net pe lună și 3 mese pe zi. Toți sunt angajați cu carte de muncă, lucrează 8 ore pe zi, și fac parte din comunitatea de rudari din Polovragi.

afacere lemn gater polovragi
Dan Șelaru are 43 de ani și a primit un grant de 15.000 de euro în cadrul Zefir. Vrea să își cumpere un utilaj modern (o multilamă) și să mai angajeze 3 oameni din sat. Foto: Andreea Dogar

Dan lucrează cu mai multe depozite de materiale de construcții din județ și din țară, are 4 camioane și transportă lemnul în județele Vâlcea, Gorj și Olt. Într-un an, obține un profit de 25.000 – 30.000 de lei, bani din care trăiesc el, soția, cei 2 copii și 2 părinți bătrâni care nu au pensie.

În viitor, speră să mai angajeze alți 3 oameni din sat. „Am o satisfacție, o mare mulțumire când știu că fac ceva pentru semenii mei”, spune el.

afacere lemn gater polovragi
Foto: Andreea Dogar
afacere lemn gater polovragi
Gaterul lui Dan Șelaru. Foto: Andreea Dogar
afacere lemn gater polovragi
Foto: Andreea Dogar

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
râs amuzant
Foto: Marc Kjerland (Flickr)

Românii care vor să înceapă o afacere au depus aproape 20.000 de proiecte pentru a primi finanțare de la stat prin programul Start-up Nation.

În acest an, programul Start-up Națion acordă susținere financiară de câte 200.000 de lei unui număr de 10.000 de firme. Bugetul total alocat pentru 2017 este de 1.713.798.000 lei.

Vlad Fiscutean, specialist în branding, marketing și publicitate, a analizat toate cele 19.296 de nume de firme care au aplicat pentru finanțare în cadrul Start-up Nation și a selectat cele mai amuzante denumiri propuse de români.

„Am analizat toate cele 19.296 de nume ale firmelor care au aplicat pentru Start-up Nation. Din denumiri putem targe concluzia că foarte multe SRL-uri sunt din domeniul spălătoriilor auto, copy&print shop-uri și extraordinar de multe din domeniul îngrijirii dentare”, a explicat specialistul pe pagina sa de Facebook.

Iată câteva dintre cele mai amuzante nume de firme identificate:

Ia-ti mireasa ziua buna SRL
Uiteasa SRL (Uite asa)
Curat Murdar Home & Office SRL
Hai La Muncă SRL
Trei zmei SRL
Facem Dregem SRL
EștiBlană SRL
Trei Lulele Trei Surcele SRL
Fără Frică SRL
Hai cu Tata SRL
DaDeCe SRL
Atât s-a putut – AA SRL

Caprita Vesela SRL
Motanul Fabulos SRL
Curcanul Infoiat SRL-D
Ursuletul Pofticios SRL-D
Buburuza Jucausa SRL
Fluturaș Croitoraș SRL
Fluturașul Isteț SRL
Lăbuțe și Gheruțe SRL

Man with a Plan SRL-D
MD Way to Success SRL
Girlpower SRL
Idei si Fapte SRL
Trei Generații Abundent SRL
Cercul Prieteniei 2017 SRL
Super OK Siguranta Rutiera SRL
Cel Mai Fain SRL
Hariuc si Invingatorii SRL-D
Tot Strălucește SRL-D
Îmbunătățirea Vieții SRL
Bunăstare Acum SRL
Fierarul Fericit 2017
Zestre Bună SRL
Obrăjori Fericiți SRL
Curcubeul Prieteniei SRL
Împreună Reușim SRL

Winter is Coming SRL

Locul de intalnire SRL
La Dogaru Muncitorul SRL
La Moldoveanu Land SRL
Musai Food SRL

Miracol Ardelean SRL
Lemnili SRL
Oleacă noi SRL

Food Porn SRL
Iubițica 77 SRL

Nasi & Finu Partner SRL-D
Înzestrat SRL
Micul Patron Constructii SRL
Masina pe locul 1 SRL

Realitatea viitorului SRL
Cărămidarii Gurmanzi SRL
Idei cu Sens SRL
PaineCuUnt SRL
Îngerul Întunecat SRL
Tenacious Beton SRL

Pofta are Prioritate SRL
Setea e buna SRL
Pâinea Dă Putere SRL
Rent a Brain SRL
Exact Chaos SRL
Case Closed SRL
Să Uităm de Carte SRL

Înscrierile în programul Start-up Nation 2017 s-au încheiat vineri 14 iulie, la ora 20:00.

Primele evaluari arată că mai mult de jumătate dintre solicitanții de finanțare start-up sunt tineri până în 35 de ani, în proporții relativ egale femei-bărbați.

”Este un success remarcabil și peste așteptări această primă etapă a Start-up Nation. Începem verificările și apoi alocările financiare. Sunt convins că vom utiliza integral bugetul alocat. Vom contribui astfel la dezvoltarea antreprenorială a țării și vom determina înființarea a minim 20.000 de noi locuri de muncă”, a declarat Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comuntății de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
frankly burgers restaurant iași
Foto: Ziarul financiar

Trei tineri antreprenori din Iaşi au lansat un restaurant de burgeri în urmă cu 3 ani, iar acum au o cifră de afaceri de 500.000 de euro pe an, relatează „Ziarul financiar”.

Brandul Frankly Burgers a început să func­ţio­neze în 2014, iar în 2016 restaurantul de burgeri deţinut de cei trei ieşeni a înregistrat afaceri de 500.000 de euro cu o echipă de 20 de angajaţi.

Cei trei fondatori ai restaurantului dedicat comercializării de burgeri gourmet sunt Radu, Ştefan şi Alexandru Holicov.

Clienţii Frankly Burgers, restaurant aflat în Palas Mall din Iași, sunt în mare parte ti­neri cu vârste cuprinse între 16 şi 40 de ani.

„Frankly este un brand prietenos și un fel responsabil de a privi mâncarea urbană. Este specializat în burgeri gourmet și rețete ingenioase pentru salate și supe. Aici poți savura burgeri făcuți din carne 100% naturală de vită și de pui, fără conservanți sau arome artificiale. Ai la îndemână 6 sortimente delicioase de burgeri dintre care poți alege și pe care le poți combina cu salatele, cartofii și sosurile rețetă proprie. Toate produsele Frankly sunt gătite și servite fresh, în fiecare zi”, se arată pe pagina de Facebook a restaurantului Frankly Burgers.

Burgerii conțin ingrediente de bază precum carne de vită, carne de pui, salate, cartofi sau lactate. Meniul conţine și produse adresate vegetarienilor, veganilor sau celor care țin post.

„Frankly e despre latura captivantă, plină de energie a mâncării urbane și propune ingeniozitatea unor adevărați pasionați de gourmet”, precizează proprietarii pe siteul restaurantului.

frankly burgers restaurant iași
Foto: Pagina de Facebook Frankly Burgers
frankly burgers restaurant iași
Foto: Pagina de Facebook Frankly Burgers
frankly burgers restaurant iași
Foto: Pagina de Facebook Frankly Burgers
frankly burgers restaurant iași
Foto: Pagina de Facebook Frankly Burgers

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
FOTO: Hans Braxmeier/Pixabay
FOTO: Hans Braxmeier/Pixabay

Cei care sunt interesați de idei de afaceri în agricultură se pot inspira de la un fermier din Olt. Acesta s-a apucat de cultivat vinete șatirate, care sunt de culoare mov deschis cu dungi, au miezul foarte alb și textura fină.

Prima plantație, cultivată în comuna Pleșoiu, a dat deja rod. Potrivit Digi24, va scoate trei tone de vinete dintr-un plic de semințe. Legumicultorul Ion Păunel le vinde în piețele din Sibiu și spune că sunt mai scumpe decât cele românești, ceea ce înseamnă că îi aduc un profit mai mare.

Un kilogram de vinete șatirate costă între 5 și 6 lei, în timp ce vinetele românești costă maxim 4 lei. De asemenea, fermierul îi lasă pe cei care vin să cumpere direct pe plantație să-și aleagă singuri legumele din solar.

Semințele de vinetele șatirate, un soi hibrid din Olanda, sunt destul de scumpe. Un gram costă mai mult decât un gram de aur.

„Un gust deosebit, comparativ cu ciuperca sau putem să îi spunem carne vegetală. Vrem și noi să trecem de la agricultura tradițională către un alt tip de legumicultură pentru a încasa venituri mai bune”, a spus femerierul Ion Păunel, pentru Digi24.

Idei de afaceri în agricultură. Cele mai populare soiuri de la noi

Soiul de vinete care se cultivă la noi este originar din India și Birmania, unde crește în sălbăticie. A ajuns în Europa la începutul secolului al XVII-lea, mai întâi în Grecia și Italia.

Cei care sunt interesați de idei de afaceri în agricultură și vor o plantație de vinete mai trebuie să știe că la noi au început să se răspândească pe suprafețe mari după 1918.

Au nevoie de căldură, temperatura optimă de coacere fiind cuprinsă între 27 și 30 de grade Celsius.

Pe piață există o varietate de soiuri hibrizi, însă cele mai des întâlnite la noi sunt „vinete bucureștene”, „vinete Danubiana” și „vinete Viorica”.

Terenul se pregătește toamna. Se sapă și se administrează îngrășământul. Vinetele se plantează când temperatura solului atinge aproximativ 15 grade Celsius, undeva în prima jumătate a lunii mai. Semințele trebuie puse la o adâncime de 15 centimetri.

FOTO: Hans Braxmeier/Pixabay

by -
călcătoria mitruț paici
Rufe. Foto: Martijn van Exel (Flickr)

Mitruț Paici din București a lansat în 2013 afacerea „Călcătoria”, care – după cum îi spune și numele – oferă servicii de călcat haine.

Brandul „Călcătoria“ a început să funcţioneze la începutul anului 2013, în urma unei investiţii de 10.000 de euro, iar anul trecut afacerea antreprenorială a generat o cifră de afaceri de 50.000 de euro, relatează „Ziarul financiar”.

„Ideea de business era diferită la început, ne gândeam la un concept prin care clientul să vină la noi, însă am renunţat pentru că am ajuns la concluzia că este o pierdere de timp pentru client, iar noi exact asta încercăm să îi oferim, timp de care să se poată bucura aşa cum doreşte. Călcatul hainelor necesită mult timp alocat mai ales atunci când nu ai aparatură adecvată“, a povestit Mitruţ Paici, fondatorul şi mana­gerul afacerii Călcătoria, pentru sursa citată.

Acum, hainele sunt preluate de la clienţi, sunt călcate, iar apoi le sunt trimise înapoi clienților. „Călcătoria“ este administrată printr-un PFA.

Până în acest mo­ment Mitruț Paici a investit aproximativ 30.000 de euro în afacere, sumă care a inclus şi maşinile care transportă hainele.

Călcătoria – tarife pe kilogram

Firma livrează haine călcate oriunde în București, în 48 de ore de la preluarea comenzii. Potrivit informațiilor de pe siteul calcatoria.ro, tarfiul este de 25 de lei / kilogram de haine, iar prima comandă are un preț promoțional (22 de lei / kg).

Cantitățile care depășesc 8 kilograme de haine se taxează cu 20 de lei / kg. Pentru cantități mai mari prețul scade și mai mult. De exemplu, pentru 25 de kilograme ajunge la 17 lei / kg.

Rufele sunt călcate conform preferințelor fiecărui client în parte.

În costul comenzii sunt incluse, la alegere:
– apretarea rufelor de călcat;
– parfumarea rufelor călcate;
– retușuri;
– rufele călcate cu sau fără dungă;
– rufele returnate împachetate sau pe umerașe;
– returnarea și refolosirea umerașelor.

călcătoria mitruț paici
Foto: Călcătoria (Facebook)
călcătoria mitruț paici
Foto: Călcătoria (Facebook)

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
Neaţa Omelette Bistro alexandra lazea
Alexandra Lazea. Foto: Facebook

Alexandra Lazea, o tânără din Timișoara, a fondat alături de un prieten o omletărie care cunoaște acum un mare succes. Restaurantul Neaţa Omelette Bistro se află în zona Pieţei Libertăţii din Timişoara, iar în primele 9 luni de la lansare a avut o cifră de afaceri de 426.000 de lei, adică de aproape 94.000 de euro, relatează „Ziarul financiar”.

Restaurantul Neaţa Omelette Bistro a fost inaugurat pe 20 martie 2016.

„La început a fost o glumă între prieteni, eram revoltaţi că nu aveam unde să mâncăm micul dejun, că peste tot se serveşte numai până la ora 11. Am zis în glumă că îmi deschid omletărie, după care toţi prietenii au fost încântaţi de idee. Am vorbit cu asociatul meu şi am pornit afacerea“, a povestit Alexandra Lazea pentru sursa citată.

Acţionarii companiei sunt Alexan­dra Lazea şi Raoul Cercel.

În 2017, restaurantul din Timişoara şi-a schimbat şi locaţia, datorită numărului tot mai mare de clienţi. Proprietarii săi au trecut astfel de la spaţiu de 23 de locuri la unul de 60 de locuri. În prezent, restaurantul Neaţa Omelette Bistro are 12 angajați și face și livrări de mic dejun la birou, de exemplu.

Alexan­dra Lazea își dorește ca Neaţa Omelette Bistro să se extindă în București și în Cluj-Napoca.

neața omelette bistro alexandra lazea
Foto: Pagina de Facebook Neața Omelette Bistro
neața omelette bistro alexandra lazea
Foto: Pagina de Facebook Neața Omelette Bistro
neața omelette bistro alexandra lazea
Foto: Pagina de Facebook Neața Omelette Bistro
neața omelette bistro alexandra lazea
Foto: Pagina de Facebook Neața Omelette Bistro
neața omelette bistro alexandra lazea
Foto: Pagina de Facebook Neața Omelette Bistro
neața omelette bistro alexandra lazea
Foto: Pagina de Facebook Neaţa Omelette Bistro

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
rada ureche jamais
Rada Ureche. Foto: CS Studio (Facebook)

În vârstă de 30 de ani, Rada Ureche a investit aproximativ 5.000 de euro într-un atelier de bijuterie contemporană din Arad, unde creează piese pe care le vinde, în medie, cu 70 de euro. Anul trecut, media lunară a vânzărilor a ajuns la 1.000 de euro, relatează „Ziarul Financiar”.

Rada Ureche a început să realizeze bijuterii sub brandul Jamais în anul 2014, după ce a urmat cursurile unei şcoli de bijuterii contemporane. Antre­pre­noarea a renunţat la jobul de jurist, care nu i-a plăcut niciodată, pentru a crea bijuterii, pasiune pe care o avea încă din facultate.

„În 2013, la îndemnul designerului vesti­men­tar Arina Varga, am creat o co­lec­ţie specială de accesorii pen­tru noua ei colecţie şi aşa a început totul. Mi-am dat seama că îmi place să creez bijuterie, aşa că la finele lui 2013 şi începutul lui 2014 am urmat primele cursuri de bijuterie contemporană. Am renunţat la jobul pe care îl aveam ca jurist şi m-am axat pe bijuterie“, a povestit Rada Ureche pentru sursa citată.

„În momentul în care am început să îmi utilez atelierul, vorbind strict de primele unelte de mână, investiţia a fost undeva pe la 1.000 de euro. Au urmat apoi şi alte investiţii de 3.000-4.000 de euro, în mobilier special şi utilaje, care să mă ajute să îmi uşurez munca“, a mai spus Rada Ureche.

Fiecare piesă care prinde viață în atelierul Jamais are în spate o poveste și transmite un mesaj, se arată pe jamais.ro, siteul atelierului: „Brand-ul meu se identifică cu mine şi vice-versa. Toate creaţiile reprezintă momente din viaţa mea, stări de spirit, vise și dorinţe”.

Bijuteriile sunt unicat sau realizate în serie mică.

rada ureche jamais
Foto: CS Studio (Facebook)
rada ureche jamais
Foto: CS Studio (Facebook)
rada ureche jamais
Foto: CS Studio (Facebook)
rada ureche jamais
Foto: jamais.ro
rada ureche jamais
Foto: CS Studio (Facebook)

„În general stilul care mă caracterizează urmărește liniile simple, clare, geometrice. Când lucrez îmi place să ascult muzică. Ce ascult depinde de starea mea de spirit din acel moment”, a explicat Rada Ureche pentru revista “Atelierul”.

Ea a arătat și de unde vine numele brandului: „Se numește Atelier Jamais pentru că la un moment dat mi-am spus că niciodată nu voi mai face nimic din ceea ce nu îmi place (în speță meseria de jurist). A fost chiar simplu: niciodată = jamais”.

„Sunt norocoasă pentru că de la bun început m-au susținut și m-au încurajat toți cei din jurul meu, fără excepție”, a completat Rada Ureche.

rada ureche jamais
Foto: jamais.ro
rada ureche jamais
Foto: jamais.ro
rada ureche jamais
Foto: jamais.ro
rada ureche jamais
Foto: jamais.ro

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

by -
florăria cu povești afacere online
Alina Mușat, cofondatoarea brandului "Florăria cu Povești". Foto: Alina Mușat / Florăria cu Povești (Facebook)

Alina Muşat (44 de ani) şi Marian Nicolae (45 de ani), doi antreprenori din România, au ajuns la o cifră de afaceri de 235.000 de euro pe an din vânzarea online de flori şi cadouri.

„Florăria cu Povești” a fost lansată în 2013, iar cei doi au investit 20.000 de euro în afacere. Florăria online face livrări în București și în țară.

„Anul trecut (în 2016 – n.r.) cifra de afaceri a urcat la 235.000 de euro, în creştere cu 56% faţă de anul 2015, iar profitul net a fost de aproximativ 25.000 de euro. În 2017 trendul creşterii se menţine. În această perioadă am înregistrat creşteri de 45% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut“, a povestit pentru „Ziarul Financiar” Alina Muşat, cofondatorarea florăriei online.

Într-un interviu oferit publicației „Capital”, antreprenorii au arătat că încearcă să se diferențieze prin calitatea serviciilor oferite.

„Noi am fost primii care am livrat flori în cutie și tot noi avem angajați care livrează produsul îmbrăcați în costum elegant“, a explicat Marian Nicolae.

La început, afacerea nu avea angajați. Marian Nicolae se ocupa de livrări, iar Alina Mușat de aranjarea buchetelor. Acum, echipa este formată din 7 oameni, iar florăria are și o unitate deschisă pe Bulevardul Decebal din București.

florăria cu povești afacere online
Foto: Florăria cu povești (Facebook)
florăria cu povești afacere online
Foto: Florăria cu povești (Facebook)
florăria cu povești afacere online
Foto: Florăria cu povești (Facebook)
florăria cu povești afacere online
Foto: Florăria cu povești (Facebook)
florăria cu povești afacere online
Foto: Florăria cu povești (Facebook)
florăria cu povești afacere online
Foto: Florăria cu povești (Facebook)
florăria cu povești afacere online
Foto: Florăria cu povești (Facebook)
florăria cu povești afacere online
Foto: Florăria cu povești (Facebook)
florăria cu povești afacere online
Foto: Florăria cu povești (Facebook)
florăria cu povești afacere online
Foto: Florăria cu povești (Facebook)

Potrivit informațiilor publicate pe siteul florariacupovesti.ro, buchetele de flori comandate se livrează gratuit în București (în 3 ore) și în toată țara (în 24 ore).

“La florăria online Florăria cu Povești florile sunt foarte proaspete, aprovizionarea făcându-se zilnic. Fiecare floare este selectată pentru frumuseţea şi eleganţa sa, iar buchetele şi aranjamentele sunt realizate manual în atelierul nostru”, se mai arată pe site.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Social Media:

290,643FaniLike
0Abonaţi+1
12AbonaţiAbonare