Featured
Featured posts

by -
bac română subiecte
Foto: Karl Baron

Subiectul I de la profilul umanist de la proba de Limba și Literatura Română din cadrul examenului de Bacalaureat 2017 i-a pus în dificultate pe unii dintre elevi.

La subiectul I de la proba de Bacalaureat Română 2017 elevilor li s-a dat o poezie de scriitorul Ion Vinea și li s-a cerut să precizeze tema poeziei și un motiv literar prezent în textul dat.

Răspunsurile oferite de candidați la acest subiect sunt destul de diverse. Unii elevi au scris tema iubirii, tema despărțirii, tema iubirii neîmplinite, tema dorului, iar alții au menționat tema trecerii ireversibile a timpului, tema singurătății sau tema fricii de moarte.

În discuțiile purtate pe internet, elevii se întreabă dacă toate aceste alegeri vor fi punctate de profesori, din moment ce interpretarea unei poezii este subiectivă.

În plus, unii au spus că poezia scrisă de Ion Vinea este o operă complexă atât ca sentimente, cât și ca idee poetică.

bacalaureat română 2017 subiecte uman

„La profilul Uman și Pedagogic, tema poeziei era ok „iubirea” cu motivul „vis” ? Poezia a fost puțin ambiguă. Sincer mie mi se părea că face referire și la iubire ( … ) cu iubita care l-a părăsit. Nu înțeleg de ce nu ar fi”, a comentat pe Facebook Alexandra Denisa.

„Eu nu cred, mai ales că e poezie simbolistă. Trecerea timpului era tema… E poezie simbolistă… N-ai să prea vezi iubire la simboliști”, a apreciat Gül Elif.

„Oare cât de greșită o fi tema despărțirii, la subiectu’ de la uman?”, Ana Mitea

„Dar tema dorului?”, Alexandru Grigorie

„Tema iubirii neîmplinite”, Bogdan Pîrvu

„Eu am pus la temă singurătatea”, Ioana Agrișan

„Până la urmă la uman mergea tema iubirii și motivul visului?”, Renata Cecilia

„Și eu am pus trecerea ireversibilă a timpului. Tocmai că era o poezie complexă… Pe stilul lor… Cum e Bacovia. Orice e posibil, dar nu prea se pupă tema iubirii cu simboliștii… E discutabilă treaba cu iubirea. El mai mult vorbea de teama semenilor în legătură cu moartea. Tema morții ar fi putut merge la fel de bine… Am scris la motive: visul, dorul”, a comentat Raluca Bunceanu.

„După părerea mea, poezia asta necesită un barem subiectiv din punctul de vedere al elevilor. De asta e aiurea să punctezi subiectivismul fiecăruia la poezie. Fiecare poate interpreta altceva. Și în „Plumb” face referire la iubire Bacovia, doar că la imposibilitatea salvării prin aceasta. Deci abordată diferit, de ce nu aș vedea iubire la simboliști? Mi se pare absurd să nu-ți puncteze având în vedere că ai interpretat din punctul tău de vedere… ai dat un sens, ai demonstrat corect. Atâta timp cât ești rugat să comentezi și să spui părerea ta în mod subiectiv ar trebui să accepte”, a mai scris Alexandra Denisa.

Subiecte BAC Română – Ce spune baremul

Baremul de la proba de BAC Română de la profilul uman este destul de succint și nu menționează decât tema iubirii.

Iată ce spune exact baremul: „câte 2 puncte pentru precizarea temei poeziei (de exemplu: iubirea) şi a oricărui motiv literar prezent în textul dat (de exemplu: visul)”.

Barem Bacalaureat Română 2017. Cum se rezolvau corect subiectele

by -
Liviu Dragnea FOTO: Ionuț Fantaziu/GreatNews
Liviu Dragnea FOTO: Ionuț Fantaziu/GreatNews

Astăzi, de la ora 15:00, încep consultările la Cotroceni, între partidele parlamentare și președintele Klaus Iohannis, pentru desemnarea noului premier. PSD și-ar fi stabilit deja, zilele trecute, o listă scurtă, iar astăzi urmează să anunțe oficial pe cine propun.

Potrivit unor surse din interiorul partidului, cele mai mari șanse le-ar avea ministrul demisionar al Economiei, Mihai Tudose, deputatul și președintele comisiei parlamentare pentru controlul SRI, Adrian Țuțuianu și senatorul și președintele comisiei parlamentare pentru anchetarea alegerilor prezidențiale din 2009, Mihai Fifor.

„Să fie un om corect, un om responsabil, un om care să nu fie aventurier. Un om cinstit și un om cu viziune”, a precizat Liviu Dragnea, despre cum ar trebui să fie viitorul premier. De asemenea, se vorbește despre faptul că unii dintre miniștrii demisionari ar putea putea apărea în viitorul guvern. Este vorba despre Carmen Dan, de la Interne, Olguța Vasilescu, de la Muncă, Mihai Tudose, de la Economie, Marius Dunca, de la Ministerul Tineretului și Sportului, Ana Birchall, de la Afaceri Europene și ministrul Dezvoltării și Administrației, Sevil Shhaideh.

Din opoziție au fost declarații care au spus că votul de la moțiunea de cenzură de săptămâna trecută au arătat faptul că parlamentarii PSD și ALDE au o majoritate fragilă.

„O să rezolv această problemă foarte repede. Voi desemna o persoană şi acea persoană va prezenta o listă de miniştri şi se va duce în faţa Parlamentului. Acolo se votează. E simplu. nu e nicio complicaţie”, a spus, zâmbind, Iohannis, când a fost întrebat cu va „testa” existența unei noi majorități parlamentare.

Preşedintele Iohannis a mai spus că soluţia alegerilor anticipate este posibilă în cazul unei „crize profunde”, ceea ce el nu îşi doreşte, însă ele „nu pot fi excluse” ca variantă, totul depinzând de votul din Parlament pentru numirea unui nou Guvern.

„Alegerile anticipate sunt o soluţie prevăzută de Constituţie, dar, sigur, pentru a ajunge la alegeri anticipate trebuie să intrăm mai întâi într-o criză profundă, şi eu în niciun caz nu îmi doresc aşa ceva. Dar, sigur, ele nu pot fi niciodată excluse şi, în fond, aici depinde foarte mult de voturile din Parlament”, a mai adăugat președintele.

by -

Cel mai întâlnit și cel mai ușor de tratat tip de cancer cutanat este carcinomul bazocelular. Este cauzat de expunerea la radiațiile ultraviolete și afectează anual milioane de omaeni.

Doi doctori, unul specializat în dermatovenerologie și unul în chirurgie estetică și reparatorie, răspund la cele mai frecvente întrebări legate de acest tip de cancer, într-o discuție intermediată de medlive.hotnews.ro.

Iată care sunt aceste întrebări și răspunsurile medicilor Taliana Camburu și Abdulazis Turan:

Ce este carcinomul bazocelular?
Dr. Camburu Taliana: Carcinomul bazocelular este varianta cea mai frecvent întâlnită de cancer de piele și este, de asemenea, varianta de cancer de piele cu pronosticul cel mai bun.

Cum îl putem diagnostica?
Dr. Camburu Taliana: Este absolut necesar ca orice persoana care constată apariția unor formațiuni cutanate de piele care îi trezește suspiciuni să se adreseze medicului dermatolog. Diagnosticul în cazul unui carcinom bazocelular este de cele mai multe ori clinic, este un diagnostic simplu, pe ce vede medicul dermatolog, dar în unele situații se poate folosi de ajutorul pe care îl oferă dermatoscopia. Dermatoscopia simplă sau cea computerizată reprezintă analiza pe care o poate face un dermatolog ca atunci când un caz este incert există suspiciuni, dar pe baza examenului clinic nu avem o certitudine, dermatoscopia intervine și poate să confirme sau, din contră, să infirme suspiciunea clinică.

Cum îl tratăm?
Dr. Camburu Taliana: În marea majoritate a cazurilor carcinomul bazocelular necesită excizie chirurgicală clasică. Exista un mic procent de situații, respectiv o variantă superficială, așa o numim noi, de carcinom bazocelular care poate fi abordată prin tratament local, topic, cu ajutorul unei creme. Dar în marea majoritate a cazurilor carcinomul bazocelular se rezolvă foarte simplu printr-o excizie chirurgicală cu marje de siguranță adecvate, care să asigure îndepărtarea completă a formațiunii tumorale.

Ce implică excizia?
Dr. Abdulazis Turan: Excizia tumorală a carcinomului bazocelular presupune o intervenție chirurgicală simplă, oarecum nedureroasă, întrucât anestezia se face local. Este o intervenție care durează, în medie, o oră, în care pacientul este deplin conștient și doar simte momentul în care se face intervenția, fără alte dureri. Din momentul în care s-a făcut excizia, cu margini de siguranță, elementele excizate se trimit mai departe la anatomul patolog, unde urmează să se facă examenul anatomo-histopatologic. Acesta confirmă diagnosticul și totodată confirmă atât medicului, cât și pacientului, că tratamentul chirurgical a fost pe deplin efectuat, în conditiile date și, practic, s-a făcut cura chirurgicală completă.

La ce trebuie să fim atenți, ca pacienți, atunci când vorbim de leziuni ale pielii?
Dr. Camburu Taliana: Așa cum le descriu întotdeauna pacienților mei sunt, în mare, trei criterii pe care trebuie să le urmărească atunci când e vorba despre o formațiune cutanată.

Un criteriu care mi se pare foarte important este – așa îl numim noi, dermatologii – semnul rațușca cea urâtă. Și anume, o formațiune care nu seamănă cu niciuna dintre celelalte formațiuni pe care le are persoana respectivă pe piele. Nu se încadrează în niciuna din celelalte familii de formațiuni cutanate, fie că vorbim de pete cafenii sau de formațiuni o idee mai reliefate, roșiatice, în funcție de formațiunile prezente pe pielea unei persoane. Persoana respectivă cam știe, în mare, ce are pe piele, când ceva nu se încadrează ca aspect în aceste tipuri de formațiuni cutanate, deja se ridică un semn de întrebare. Este posibil să fie o formațiune cu probleme.




Un alt criteriu, de asemenea important, este criteriul evoluției în timp, respectiv o formațiune cutanată benignă, fără probleme, se poate modifica, categoric, dar modificările sunt imperceptibile, sunt atât de lente încât, practic, pacientul nu constată că acea formațiune crește văzând cu ochii. O formațiune cu probleme, în schimb, cel mai adesea se dezvoltă foarte rapid. Este o formațiune care își poate dubla suprafața sau își poate mări volumul de două ori într-un interval relativ scurt – șase luni, un an sau un an și jumătate.

Al treilea criteriu, foarte important, ține de regulile simetriei. Simetria unei formațiuni se poate referi atât la simetria de contur, la simetria de culoare, cât și la simetria de suprafață, de relief. O formațiune perfect simetrică, de exemplu, poate fi o aluniță cafenie pe toată suprafața, deci o culoare maro deschis și omogenă pe toată suprafața, de formă rotundă sau ovală, cu un contur perfect regulat, deci fără adâncituri, fără prelungiri asimetrice de-a lungul conturului și pe o suprafață netedă, de același nivel, perfect netedă sau, dacă este vorba de o aluniță reliefată, poate fi categoric reliefată formațiunea, dar să vorbim în acest caz de o emisferă, de o formațiune perfect comparabilă cu o jumătate de sferă.

Articole pe aceeași temă:

Substanța cancerigenă care se găsește în toate locuințele din România

Nutella, boicotată în Italia din cauza unei substanțe cu potențial cancerigen

Nou medicament „revoluționar” anti-cancer. Pacient: „Nu a avut niciun impact negativ”

    by -
    Miklos Horthy și Hitler, la plimbare (stânga). Premierul ungar de acum (dreapta) l-a lăudat pe amiralul Horthy pentru contribuția sa la depășirea unei perioade de grea încercare

    Premierul Viktor Orban l-a omagiat pe conducătorul ungar din perioada interbelică Miklos Horthy, rămas în istorie drept unul dintre cei mai importanți aliați ai Germaniei hitleriste.

    Într-un discurs susținut la Budapesta, cu ocazia inaugurării nou-renovatei case ce a aparținut unui ministru al educației din perioada interbelică, Orban a spus că națiunea ungară a putut supraviețui unei ”perioade de încercare” cum a fost cea cuprinsă între 1920 și 1930 doar datorită ”unor străluciți oameni de stat”. Cei nominalizați de Orban au fost guvernatorul Miklos Horthy, premierul Istvan Bethlen și ministrul educației, Kuno Klebelsberg.

    Mulțumită lor, a arătat Orban – citat de blogul de analiza politica Hungarian Spectrum și preluat de hotnews.ro – „istoria nu ne-a îngropat sub imensa greutate a războiului pierdut, a celor 133 de zile de teroare roșie și a Dictatului de la Trianon”.

    „Fără guvernator nu e niciun prim-ministru, iar fără prim-ministru nu e niciun ministru. Chiar și rolul sumbru al Ungariei în cel de-al doilea război mondial nu poate pune în discuție acest lucru”, a susținut el.

    „Condamnăm mesajul premierului ungar Victor Orban prin care Horthy este descris drept „om de stat strălucit”. Amiralul Horthy este responsabil de deportarea și exterminarea evreilor din Ungaria și Ardealul de Nord”, a scris Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, într-o postare pe pagina oficială de Facebook a instituției.

    Fostul guvernator Miklos Horthy a condus Ungaria în perioada interbelică, a aliniat-o la Axa cu Germania nazistă și a rămas la conducerea tării, o vreme, și după intrarea naziștilor în Ungaria.

    by -
    liviu dragnea
    Liviu Dragnea. Foto: Pagina de Facebook Liviu Dragnea

    Surse din PSD arată cine sunt cele două persoane pe care Liviu Dragnea le va prezenta luni, 26 iunie, în faţa Comitetului Executiv Naţional al social-democraţilor. Votul CExN va decide cine este propunerea coaliţiei PSD+ALDE pentru funcţia de premier.

    Deşi Liviu Dragnea a anunţat miercuri, imediat după trecerea moţiunii de cenzură împotriva guvernului Grindeanu, că are patru variante de premier, surse din PSD au declarat pentru mediafax.ro că lista cuprinde doar două nume.

    Astfel, luni, CExN al PSD va decide dacă propunerea de premier a partidului este fie prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, fie liderul grupului social-democrat din Senat, Mihai Fifor.

    Potrivit unor surse din interiorul partidului, cele mai mare şanse pare să le aibă Florin Georgescu. Numele lui Georgescu era vehiculat şi în decembrie 2016, atunci când s-a format Guvernul Grindeanu.

    Noul premier al României. Cine este Florin Georgescu

    Georgescu este în acest moment vicepreşedinte al CA al BNR, prim-viceguvernator BNR şi membru în Comitetul European pentru Risc Sistemic.

    El a fost deputat PDSR în două legislaturi (1996-2000 şi 2000-2004), timp în care a fost vicepreşedinte şi preşedinte al Comisiei de Buget-Finanţe a Camerei Deputaţilor. La finele anului 1992, Florin Georgescu a fost numit ministru al Finanţelor Publice în guvernul condus de Nicolae Văcăroiu, poziţie pe care a rămas pe toată durata guvernării PSD, până la alegerile din 1996.

    Ce spune Tăriceanu despre formarea unei noi majorități, fără PSD

    Georgescu a fost şi viceprim-ministru şi ministru al Finanţelor în Guvernul Ponta (7 mai 2012 – 21 decembrie 2012). În 2013, premierul de atunci, Victor Ponta, a declarat, public, că Georgescu i-a explicat semnificaţia unor termeni economici, ca PIB sau ESA.

    De-a lungul timpului, Georgescu a fost un apropiat al unor lider PSD ca Ion Iliescu, Nicolae Văcăroiu, Adrian Năstase şi Victor Ponta.

    „A fi de stânga este un anumit mod de a simţi, gândi şi trăi. Nu pot trăi ca altcineva”, a declarat Georgescu în noiembrie 2013, la decernarea, de către SNSPA, a titlului de Doctor Honoris Causa.

    Noul premier al României. Cine este Mihai Fifor

    Mihai Fifor este unul dintre social-democraţii cei mai apropiaţi de Liviu Dragnea. Liderul PSD l-a propulsat pe Fifor în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional. Dragnea i-a încredinţat şi funcţia de preşedinte al Comisiei parlamentare speciale pentru ancheta alegerilor prezidenţiale din 2009, după ce fusese şi preşedinte al comisiei de anchetă privind terenurile de la Nana ale familiei Băsescu.

    Fifor este şi liderul senatorilor PSD. El a fost şi cititorul moţiunii de cenzură depusă de PSD+ALDE împotriva propriului Guvern. Fifor este licenţiat în Filosofie la Universitate din Craiova şi are un master în Literatura română şi un altul în Managementul Afacerilor Publice, la SNSPA. Fifor este şi doctor în Antropologie socială, tot la Craiova.

    În iunie 2015, Victor Ponta l-a propus pe Mihai Fifor pentru funcţia de ministru al Transporturilor. Klaus Iohannis a refuzat însă propunerea, motivând că Fifor „nu are expertiza şi experienţa managerială necesare gestionării domeniului complex al transporturilor”.

    by -

    „Regele de oţel”, care a condus România timp de 48 de ani, a scris cu 15 ani înainte de moartea sa un testament adresat deopotrivă poporului şi familiei sale.

    În timpul îndelungatei domnii a lui Carol I, România a trecut prin transformări importante, dintre care merită amintite câştigarea Independenţei de stat, adoptarea primei Constituţii, făurirea statului modern român, adoptarea monedei leu, crearea Academiei Române şi a Băncii Naţionale, dar şi construirea podului Anghel Saligny de la Cernavodă şi a unei reţele feroviare întinse pe 3.800 de kilometri.

    În documentul scris la data de 26 februarie 1899, cu 15 ani înainte de moartea sa, Carol I le cere urmaşilor săi să conducă ţară după deviza „Totul pentru ţară. Nimic pentru mine”.

    ”Am păşit, fără frică şi fără şovăire, înainte pe calea dreaptă”

    ”Alcătuind acest testament, mă gândesc, înainte de toate, la iubitul meu popor, pentru care inima mea a bătut neîncetat şi care a avut deplină încredere în mine. Viaţa mea era aşa strâns legată de această de Dumnezeu binecuvântată Ţară, că doresc să-i las, şi după moartea mea, dovezi vădite de adâncă simpatie şi de viul interes pe care le-am avut pentru dânsa. Zi şi noapte m-am gândit la fericirea României, care a ajuns să ocupe acuma o poziţie vrednică între statele europene: m-am silit ca simţământul religios să fie ridicat şi dezvoltat în toate straturile societăţii şi ca fiecare să împlinească datoria sa, având ca ţintă numai interesele statului.

    Cu toate greutăţile pe care le-am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul Domniei mele, în contra mea, expunându-mă la atacurile cele mai violente, am păşit, fără frică şi fără şovăire, înainte pe calea dreaptă, având nemărginită încredere în Dumnezeu şi în bunul simţ al credinciosului meu popor. Înconjurat şi sprijinit de fruntaşii ţării, pentru care am avut totdeauna o adâncă recunoştinţă şi o vie afecţiune, am reuşit să ridic, la gurile Dunării şi pe Marea Neagră, un stat înzestrat cu o bună armată şi cu toate mijloacele spre a putea menţine frumoasa sa poziţie şi realiza odată înaltele sale aspiraţiuni.Succesorul meu la tron primeşte o moştenire de care va fi mândru şi pe care el o va cârmui, am toată speranţa, în spiritul meu, călăuzit fiind de deviza:«Tot pentru Ţară, Nimic pentru mine»

    […]

    Doresc a fi îmbrăcat în uniforma de general (mică ţinută, cum am purtat-o în toate zilele), cu decoraţiile de război şi numai Steaua României şi Crucea de Hohenzollern pe piept. Am rămas credincios religiunii mele, însă am avut şi o deosebită dragoste pentru biserica răsăriteană, în care scumpa mea fiică Maria era botezată. Binecuvântarea corpului meu se va face de un preot catolic, însă doresc ca clerul amânduror bisericilor să facă rugăciuni la sicriul meu, care trebuie să fie foarte simplu. Corpul meu va fi expus în Sala Tronului, înconjurat de flori şi de verdeaţă. Rog foarte mult să nu fie cununi, afară de câteva de flori naturale, şi aceasta numai când înmormântarea mea va fi în lunile florilor; altmintrelea, vor fi numai ramuri de brad. Coroana de oţel, făurită dintr-un tun luat pe câmpul de luptă şi stropit cu sângele vitejiilor mei ostaşi, trebuie să fie depusă lângă mine, purtată până la cel din urmă lăcaş al meu şi readusă atunci la palat. Sicriul meu, închis, va fi pus pe afetul unui tun biruit (dacă se poate) la Plevna şi tras de 6 cai din grajdurile mele, fără văluri negre”.

    Moştenirea

    – Urmaşei sale, Regina Elisabeta, Carol i-a lăsat, prin testament, dreptul de a se folosi de moşiile de la Broşteni, Sinaia-Predeal şi Mănăstirea. Tot pentru regina a stabilit reşedinţa de vară la castelul Peleş:

    „Întreţinerea acestei reşedinţe este în sarcina succesorului meu, căruia las în moştenire Castelul împreună cu întreaga moşie «Sinaia-Predeal», cu toate clădirile şi stabilimentele. Moşia mea Broşteni, din judeţul Suceava, revine asemenea viitorului Rege al României din Casa de Hohenzollern. Moşia mea Mănăstirea, din judeţul Ilfov, va deveni proprietatea strănepotului şi finului meu, Principele Carol al României, din ziua majorităţii sale; din veniturile acestei moşii însă nu se poate dispune înainte de moartea Reginei Elisabeta”

    – Casele şi terenurile din jurul Palatului Capitalei au fost trecute în posesia viitorului Rege al României. Galeria de tablouri a rămas proprietate a Coroanei României:

    „Dăruiesc, asemenea, şase sute mii de lei nepoatei mele, Principesei Maria a României, rugând totodeodată ca viitoarea Regină să combată luxul, care aduce, prin cheltuieli nemăsurate, atâtea nenorociri în familii. Hotărăsc ca zestre pentru strănepoata mea, Principesa Elisabeta a României, opt sute de mii lei: această sumă va fi depusă în fondurile statului român la Casa de depuneri din Bucureşti şi nu poate fi atinsă (nici chiar dobânzile) până la căsătoria sau la vârsta de 21 de ani a tinerei Principese”




    – Carol a lăsat o sumă de douăsprezece milioane lei pentru diferite aşezăminte, precizând şi modul în care urmau să fie împărţiţi banii:

    „Academiei Române, şase sute mii de lei, capital pentru publicaţiuni;Fundaţiunii mele universitare pentru sporirea capitalului, şase sute mii de lei; Orfelinatul «Ferdinand», din Zorleni, lângă Bârlad, pentru sporirea capitalului, cinci sute de mii lei; Pentru întemeierea unui Internat de fete de ofiţeri din armata mea, ca un institut de educaţie cu un învăţământ practic (ca Augusta-Stift la Charlottenburg), la Craiova, două milioane de lei;Pentru întemeierea unei şcoli industriale la Bucureşti (organizarea sa aproape ca aceea de la Munchen), trei milioane de lei.Suma de cinci milioane va fi depusă în fondurile Statului la Casa de depuneri, dobânzile vor fi întrebuinţate numai la sporirea capitalului până la deschiderea acestor două aşezăminte; 1/3 din capital este pentru clădire, 2/3 pentru întreţinerea lor.Dobânda banilor în timpul clădirii va fi plătită de succesorul meu şi terenurile pe care se vor ridica aceste două institute, rog foarte mult a le da fără plată.Societăţii de binefacere «Elisabeta» pentru sporirea capitalului, patru sute mii de lei; Societăţii geografice, fondată de mine, trei sute de mii de lei capital; Surorilor de caritate, fondate de Regina Elisabeta, trei sute mii de lei capital”. Regele a dispus, de asemenea, întemeierea unui fond pentru a veni în ajutorul ofiţerilor care ajungeau în strâmtoare. A cerut să se înfiinţeze un alt fond pentru studenţii săraci, pentru burse în străinătate,” spre a pregăti pe tineri pentru şcoala industrială ca profesori”

    – Regele a lăsat şi un capital de trei sute de mii de lei destinat cantinelor şcolare

    – Printr-un codicil semnat în decembrie 1911, Carol a adăugat în testament moşteniri pentru strănepotul Principele Nicolae al României şi Principesele Maria şi Ileana a României. Regele a cerut ca toate rudele sale să primească fiecare câte un dar ”care trebuie să aibă cel puţin un preţ de opt sute până la o mie lei”:

    ”Doresc ca toate persoanele care m-au servit în timpul Domniei mele, ca miniştri, adjutanţi regali, funcţionari ai Casei regale şi princiare, dame de onoare etc, să primească fiecare un dar, constând în un obiect de artă, un tablou, o miniatură, un ac, un ceasornic, un inel etc. Cele din urmă obiecte vor fi luate din cutiile Mele, care conţin bijuterii destinate ca daruri”.

    Carol I a murit în 1914, la vârsta de 75 de ani.

    by -
    rada ureche jamais
    Rada Ureche. Foto: CS Studio (Facebook)

    În vârstă de 30 de ani, Rada Ureche a investit aproximativ 5.000 de euro într-un atelier de bijuterie contemporană din Arad, unde creează piese pe care le vinde, în medie, cu 70 de euro. Anul trecut, media lunară a vânzărilor a ajuns la 1.000 de euro, relatează „Ziarul Financiar”.

    Rada Ureche a început să realizeze bijuterii sub brandul Jamais în anul 2014, după ce a urmat cursurile unei şcoli de bijuterii contemporane. Antre­pre­noarea a renunţat la jobul de jurist, care nu i-a plăcut niciodată, pentru a crea bijuterii, pasiune pe care o avea încă din facultate.

    „În 2013, la îndemnul designerului vesti­men­tar Arina Varga, am creat o co­lec­ţie specială de accesorii pen­tru noua ei colecţie şi aşa a început totul. Mi-am dat seama că îmi place să creez bijuterie, aşa că la finele lui 2013 şi începutul lui 2014 am urmat primele cursuri de bijuterie contemporană. Am renunţat la jobul pe care îl aveam ca jurist şi m-am axat pe bijuterie“, a povestit Rada Ureche pentru sursa citată.

    „În momentul în care am început să îmi utilez atelierul, vorbind strict de primele unelte de mână, investiţia a fost undeva pe la 1.000 de euro. Au urmat apoi şi alte investiţii de 3.000-4.000 de euro, în mobilier special şi utilaje, care să mă ajute să îmi uşurez munca“, a mai spus Rada Ureche.

    Fiecare piesă care prinde viață în atelierul Jamais are în spate o poveste și transmite un mesaj, se arată pe jamais.ro, siteul atelierului: „Brand-ul meu se identifică cu mine şi vice-versa. Toate creaţiile reprezintă momente din viaţa mea, stări de spirit, vise și dorinţe”.

    Bijuteriile sunt unicat sau realizate în serie mică.

    rada ureche jamais
    Foto: CS Studio (Facebook)
    rada ureche jamais
    Foto: CS Studio (Facebook)
    rada ureche jamais
    Foto: CS Studio (Facebook)
    rada ureche jamais
    Foto: jamais.ro
    rada ureche jamais
    Foto: CS Studio (Facebook)

    „În general stilul care mă caracterizează urmărește liniile simple, clare, geometrice. Când lucrez îmi place să ascult muzică. Ce ascult depinde de starea mea de spirit din acel moment”, a explicat Rada Ureche pentru revista “Atelierul”.

    Ea a arătat și de unde vine numele brandului: „Se numește Atelier Jamais pentru că la un moment dat mi-am spus că niciodată nu voi mai face nimic din ceea ce nu îmi place (în speță meseria de jurist). A fost chiar simplu: niciodată = jamais”.

    „Sunt norocoasă pentru că de la bun început m-au susținut și m-au încurajat toți cei din jurul meu, fără excepție”, a completat Rada Ureche.

    rada ureche jamais
    Foto: jamais.ro
    rada ureche jamais
    Foto: jamais.ro
    rada ureche jamais
    Foto: jamais.ro
    rada ureche jamais
    Foto: jamais.ro

    Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

    by -
    evaluarea națională 2017 perle
    Foto: cataloagescolare.ro

    La începutul acestei săptămâni, 144.000 de elevi au susținut proba la Limba și Literatura Română în cadrul Evaluării Naționale 2017.

    La unul dintre subiecte elevii au avut de demonstrat că poezia „Ploaia”, de Magda Isanos, aparţine genului liric. De asemenea, elevilor li s-a cerut să explice rolul cratimei sau să ofere sinonime pentru diferite cuvinte, ca de exemplu pentru cuvântul “melodia”.

    Un alt subiect a constat în descrierea unei întâmplări imaginare sau reale petrecute la o competiţie sportivă.

    În vreme ce unii dintre elevi au declarat pentru presă că subiectele au fost ușoare și că nu le-au pus probleme, alții au avut exprimări amuzante sau bizare în lucrări.

    Iată câteva dintre cele mai amuzante perle culese de profesorii de limba română din lucrările elevilor care au susținut examenul la Limba Română, prezentate de adevarul.ro:

    Sinonimul cuvântului ”melodia” este ”maneaua”.

    Cratima face o pauză în textul epic şi vrea să arate că poetul Magda e mai special, mult mai special.

    O figură de stil este chiar numele poetului, deoarece este bărbat dar are nume de femeie, e ca la Stănescu, aşa ne zice profa la clasă.

    Elementele naturii o fac pe poetă să devină mai boemă, ea se simte feerică, e mai specială decât Eminescu.

    ”Acum” este verb de la cuvântul ”acuma”.

    Perle de la Evaluarea Națională la Română: „Genul liric e când ploaia sună ca o liră”

    Când eram pe terenul de fotbal o bunăciune fluiera şi mă susţinea. Din acea zi mi-am dat seama că o iubesc.

    După ce am aflat că am pierdut meciul de fotbal mi-am luat prietenii şi am băut până nu am mai putut.

    O să vin la vară să repet ca să repet meciul că eu sunt un ambiţios, nu suport ”intrigile proaste”, cum spunea Caragiale.

    Textul nonliterar nu are titlu, nici autor, crecă (sic – n.r.) a fost scris de vreo ziaristă care se plictisea.

    Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

    by -
    sorin grindeanu liviu dragnea moțiune de cenzură
    Foto: Facebook

    Moțiunea de cenzură a trecut. Au fost 241 de voturi pentru moțiunea de cenzură. Drept urmare, Sorin Grindeanu nu va mai fi premierul României.

    Este o premieră în istoria României de după ’89. Este pentru prima dată când un partid își dă jos propriul Guvern. Deși a fost susținut inițial de PSD, Sorin Grindeanu a pierdut ulterior sprijinul partidului și a fost chiar și exclus din PSD. Sorin Grindeanu a declarat însă că este și va rămâne pesedist.

    Până în prezent, Parlamentul României a dat jos două guverne prin moțiune de cenzură: Guvernul Emil Boc 2 (în 2009) și Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu (2012), însă de fiecare dată moțiunea de cenzură a fost depusă de opoziție.

    Deputații și senatorii din Parlament au votat moțiunea de cenzură depusă de PSD și ALDE împotriva Guvernului condus de premierul Sorin Grindeanu.

    Votul a fost unul cu bilele la vedere, însă câțiva dintre parlamentari nu au respectat această indicație și au votat secret.

    Pentru a trece moțiunea de cenzură era nevoie de minimum 233 de voturi.

    USR, PNL, UDMR și PMP nu au votat.

    Moțiunea de cenzură: Sorin Grindeanu vs Liviu Dragnea

    Înainte de vot, Sorin Grindeanu a declarat în Parlament că nu a acceptat compromisuri care să fie în defavoarea interesului național al țării.

    „Nu mă țin de scaun. Nu mă cred nici salvator al României. Ce luptă a avut domnul Liviu Dragnea cu sistemul în aceste luni, în afară de celebra Ordonanță 13? Nu am intrat în negocieri care erau împotriva interesului național al României”, a declarat Sorin Grindeanu.

    Premierul a mai declarat că Liviu Dragnea l-a asigurat de sprijinul său și că el a numit în Guvern miniștrii propuși de șeful PSD.

    „Liviu Dragnea mi-a promis că va fi prietenul meu”, a spus Sorin Grindeanu.

    În schimb, șeful PSD a arătat că Guvernul trebuie înlăturat deoarece nu și-a îndeplinit obiectivele din programul de guvernare.

    „Nu este o zi fericită. Guvernul n-a performat așa cum am sperat. N-a mers rău, a mers binișor, dar pentru ceea ce am promis noi binișorul nu este de ajuns. Am crezut mult în Sorin Grindeanu. Din păcate, se agață de scaun”, a declarat Liviu Dragnea.

    Moțiunea de cenzură. Pro sau Contra?

    În vreme ce PSD și ALDE vor vota în favoarea moțiunii de cenzură, celelalte partide din Parlament fie nu vor vota, fie vor vota împotriva acesteia.

    De exemplu, USR a anunțat că reprezentanții partidului nu vor sta în sală pe parcursul votului. În schimb, membrii PNL vor fi prezenți în sală, dar nu vor vota.

    Moțiunea de cenzură. Ce înseamnă și ce rol are în România

    După ce negocierile dintre PSD și UDMR au eșuat, reprezentanții minorității maghiare din Parlament au decis să nu voteze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Sorin Grindeanu.

    Dacă moțiunea va trece, va fi pentru prima dată în istoria României când un partid își răstoarnă propriul Guvern.

    Ce spune mătușa lui Grindeanu despre nepotul ei: „L-a ajuns ambiţia, Dragnea prea şi-a bătut joc de el”

    În ultima perioadă, relațiile dintre premierul Sorin Grindeanu și șeful PSD Liviu Dragnea s-au deteriorat foarte mult. Liviu Dragnea i-a cerut demisia premierului, însă acesta a refuzat să plece din fruntea Guvernului. Drept urmare, Sorin Grindeanu a fost exclus din PSD, însă acesta continuă să spună că este și va fi „pesedist”.

    Știre în curs de actualizare. Greatnews.ro vă ține la curent pe parcursul întregii zile cu votul din Parlament.

    by -
    moțiunea de cenzură ce înseamnă
    Ce înseamnă moțiunea de cenzură. Foto: cdep.ro

    Moțiunea de cenzură înseamnă retragerea încrederii acordate de Parlament unui Guvern. Odată ce Parlamentul a retras încrederea executivului, Guvernul este demis.

    Moțiunea de cenzură este explicată în Articolul 113 din Constituția României. Potrivit alineatului 1, „Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor”.

    Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor din Parlament.

    Ce înseamnă moțiunea de cenzură

    La alineatul 3 al Articolului 113, Constituția României prevede că moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere.

    Dacă moțiunea de cenzură de astăzi împotriva Guvernului condus de Sorin Grindeanu va trece va fi pentru prima dată în istoria României de după ’89 când un partid își dă jos propriul Guvern. Sorin Grindeanu a fost dat afară din PSD, încă el a declarat că este și va fi „pesedist”. De asemenea, el se bucură încă de susținerea anumitor lideri din PSD.

    Ce rol are și ce înseamnă moțiunea de cenzură

    Până în prezent, Parlamentul României a dat jos două guverne prin moțiune de cenzură: Guvernul Emil Boc 2 (în 2009) și Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu (2012), însă de fiecare dată moțiunea de cenzură a fost depusă de opoziție.

    În textul moțiunii de cenzură depusă de PSD, premierul Sorin Grindeanu este acuzat că nu a reușit să îndeplinească Programul de Guvernare cu care PSD a câștigat alegerile.

    „La 5 luni de la instalarea Guvernului condus de domnul Sorin Grindeanu, partidele coaliției majoritare, în cadrul forurilor statutare de conducere, au analizat, au dezbătut și au evaluat stadiul îndeplinirii măsurilor programate pentru perioada de referință scursă de la învestirea Guvernului și au decis retragerea sprijinului politic acordat primului-ministru Sorin Grindeanu și echipei guvernamentale. În urma deciziei de retragere a sprijinului politic, 25 din cei 27 de membri ai Guvernului și-au prezentat demisiile din funcții, înțelegând corect responsabilitatea politică ce le revine în cadrul unei democrații constituționale”, se arată în moțiunea de cenzură.

    „Dovedind dispreț față de regulile democratice ale funcționării instituțiilor statului, imaturitate și iresponsabilitate politică, primul-ministru și unul dintre miniștri, în loc să respecte votul de învestitură și încrederea acordată de Parlament, au înțeles că guvernarea se poate exercita și în nume personal, că dispozițiile constituționale și legale sunt facultative și că pot sfida votul acordat de cetățeni și democrația (…) Guvernul Ponta-Grindeanu-Jianu nu reușește altceva decât să demonstreze că există politicieni care și-au pierdut iremediabil busola bunului-simț, onoarea și demnitatea, confirmând, o dată în plus, justețea deciziilor de retragere a sprijinului politic luate de conducerile PSD și ALDE”, continuă moțiunea de cenzură.

    Moțiunea de cenzură. Ce înseamnă și cine o susține

    Moțiunea de cenzură va fi citită astăzi în Parlament, iar apoi va fi dezbătută. Ulterior, parlamentarii vor vota pro sau contra ei. Se pare că votul va fi pe muchie de cuțit, mai ales deoarece Sorin Grindeanu încă mai are susținători în rândul pesediștilor.

    În vreme ce PSD și ALDE vor vota în favoarea moțiunii de cenzură, celelalte partide din Parlament nu o susțin.

    USR a anunțat că reprezentanții partidului nu vor sta în sală pe parcursul votului. În schimb, membrii PNL vor fi prezenți în sală, dar nu vor vota.

    Nici UDMR nu susține moțiunea de cenzură. După ce negocierile dintre PSD și UDMR au eșuat, reprezentanții minorității maghiare din Parlament au decis să nu voteze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Sorin Grindeanu.

    Potrivit Constituției, dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea.

    Dacă acest articol vi s-a părut util, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

    Social Media:

    283,554FaniLike
    0Abonaţi+1
    12AbonaţiAbonare