Reguli mai drastice pentru asistații social. Care refuză un loc de muncă pierd banii

FOTO: varunkul01/Pixabay.com
FOTO: varunkul01/Pixabay.com

„Asistența socială nu înseamnă să dai bani unor oameni leneși care nu vor să muncească”, spun mai mulți parlamentari ALDE în expunerea de motive a unei modificări legislative prin care doresc să-i pună la lucru pe cei care primesc ajutorul minim garantat de la stat.

„În România există aproape 7 milioane de persoane asistați sociali, adulți și copii. Deși se plâng de sărăcie, mulți dintre aceștia, nu dau buzna când li se oferă locuri de muncă, preferând să trăiască din ajutoare sociale de la stat, decât să se angajeze.

Cel mai recent caz fiind cel sesizat de autoritățile prahovene, după ce au constatat că 800 de oameni au renunțat la hrana pe care o primeau de la cantina socială, după ce aceasta a fost condiționată de un număr de ore prestate de către asistați, în folosul comunității. Dintre aceștia, cel puțin jumătate au refuzat să muncească într-o lună, cât un muncitor obișnuit într-o săptămână, mai exact 5 zile”, se arată în expunerea de motive a senatorilor ALDE.

O propunere de modificare este ca un asistat social care refuză nejustificat o ofertă de muncă și să participe la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională să piardă banii de la stat. În prezent, persoanele care primesc ajutor de la stat pot refuza de trei ori un loc de muncă ca să nu primească ajutor de la stat. De asemenea, pentru a-și menține dreptul la ajutor social, parlamentarii cer ca persoanele respective să fie la zi cu plata impozitelor și taxelor locale.

În prezent, persoanele care beneficiază de ajutor social trebuie să facă anumite munci de interes local, la solicitarea primarului. Dacă refuză, ajutorul social poate fi suspendat și se poate pierde dacă, în termen de trei luni, persoana în cauză nu și-a îndeplinit obligația citată anterior. Însă, în cele mai multe cazuri, primarul fie nu-i cheamă la muncă în folosul comunității, fie închid ochii atunci când sunt refuzați de asistații social.

Pentru cei asistați social, chemați la lucru în interesul localității, se stabilește un număr de ore de muncă. Acestea „se calculează proporţional cu cuantumul ajutorului social de care beneficiază familia sau persoana singură, cu un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă”, prevede Legea nr. 416/2001.

Băsescu vrea ca asistații social să ajute în situații de urgență

Un alt proiect legislativ care îi vizează pe asistații social este susținut de parlamentari PMP, printre care și senatorul Traian Băsescu. Acesta susține ca persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de la stat să fie obligate să participe la activitățile serviciilor voluntare pentru situații de urgență.

Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, denumite impropriu voluntare deoarece nu au doar personal voluntar, ci şi personal angajat, sunt diferite de serviciile de urgenţă profesioniste. Aceste servicii publice comunitare descentralizate sunt constituite în comune, oraşe şi municipii, în subordinea consiliilor locale, şi fac parte din sistemul naţional pentru managementul situaţiilor de urgenţă. Bazându-se mai ales pe voluntari, aceste servicii sunt slab dimensionate.

Potrivit iniţiatorilor proiectului de lege, beneficiarii de ajutor de incluziune vor putea fi folosiţi la activităţi de prevenire a situaţiilor de urgenţă, ca de exemplu: asigurarea realizării şi întreţinerii corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale; îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albiile cursurilor de apă, din secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor; monitorizarea interdicţiilor cu privire la arderea miriştilor, a vegetaţiei lemnoase şi ierboase, în perioadele de caniculă şi secetă prelungită; toaletarea sau tăierea unor pomi ce pun în pericol securitatea construcţiilor vecine şi a căilor de acces.

Pentru ca aceste norme să fie respectate, actul normativ prevede şi sancţiuni. Astfel, primarii vor fi sancţionaţi cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei dacă nu respectă aceste obligaţii. De asemenea, persoanelor apte de muncă, ce beneficiază de venitul de incluziune şi nu îndeplinesc aceste obligaţii pe o perioadă mai mare de 30 de zile, li se suspendă acordarea ajutorului de incluziune pentru 3 luni. La expirarea termenului, dacă aceste persoane nu îşi îndeplinesc această obligaţie, atunci vor putea solicita din nou dreptul la ajutorul de incluziune după o perioadă de 6 luni.

Județele cu cei mai mulți asistați social

Teleormanul, condus mai bine de un deceniu de Liviu Dragnea din postura de preşedinte de consiliu judeţean, înregistrează cea mai mare pondere de asistaţi social.

Peste 2,5% din populaţia Teleormanului încasează lunar un ajutor din partea statului pentru completarea venitului până la nivelul minim garantat. Vorbim de o formă de sprijin a cărui valoare se cifrează în medie, la nivel naţional, la aproximativ 275 de lei.

Potrivit datelor Ministerului Muncii, alte judeţe în care procentul celor care primesc acest tip de ajutor social trece de pragul de 2% din totalul populaţiei sunt Buzău, Mehedinţi şi Vaslui.

La polul opus, doar 0,01% din locuitorii Capitalei au nevoie de ajutorul statului pentru a le completa veniturile.

FOTO: varunkul01/Pixabay.com

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.