Arbanassi, un sat bulgăresc de sute de ani unde prezentul copiază trecutul

Arbanassi FOTO: Krasimira_Komneva/Pixabay.com
Arbanassi FOTO: Krasimira_Komneva/Pixabay.com

Arbanassi, un sătuc de numai 291 de locuitori, pare un loc făcut pentru a te plimba în voie, la pas, într-o după-amiază liniștită de vară. După ce ai vizitat Veliko Târnovo, fosta capitală a țarilor bulgari aflată la numai patru kilometri de sat, Arbanassi este locul perfect pentru a te odihni și a vizita în același timp. Este posibil deoarece aici nu trebuie să alergi după obiective, de teamă că nu o să ai timp să vezi tot ce ți-ai propus la începutul excursiei.

Arbanassi poate fi vizitat într-o jumătate de zi fără să te grăbești. Graba ar fi chiar total nepotrivită în satul în care vei întâlni mai peste tot oameni care stau netulburați pe la terase – turiși ori localnici – la umbra unor pereți din iederă, în timp ce își sorb cafeaua.

Aflat pe un platou înalt între orașele Veliko Târnovo și Gorna Oryahovitsa, satul oferă o priveliște minunată asupra colinei Tsarevets din Veliko Târnovo, unde se află ruinele fortăreței construite în vremuri medievale de țarii bulgari.

Mergând pe potecile acoperite cu pietriș sau cu iarbă ce dau ocol satului, vei întâlni la tot pasul case  ridicate din blocuri de piatră și din lemn, împrejumuite din ziduri tot din piatră pe care se întind la soare, ca pisicile, tot felul de vrejuri, mlădițe și plante agățătoare.

Arbanassi, un sat cosmopolit

Numele de Arbanassi vine de la cuvântul albanez „arbanas” sau „arberes”, care înseamnă „agricultor”. Pornind de la acest termen, turcii îi denumeau pe albanezi prin cuvântul „arnavut”.

O variantă pentru întemeierea așezării este aceea potrivit căreia localitatea a fost întemeiată de boieri bulgari care s-au mutat cu șerbi cu tot din vestul Bulgariei, pe la 1230, când Bulgaria încă era independentă, fiind condusă de țari. O altă posibilitate este ca Arbanassi să fi fost fondat la sfârșitul secolului al XV-lea de bulgari, greci și albanezi ce au venit din sud-vestul Peninsulei Balcanice (din spațiul actualei Macedonii).

Documentul care marchează sigur începutul istoriei satului este un decret dat de sultanul Soliman Magnificul în 1538, prin care el oferea pământul ocupat de actualul Arbanassi și de alte localități învecinate (toate reunite sub numele de „satele albaneze”) ginerelui său, care era și mare vizir.

Locuințele noi, asemănătoare caselor de acum 200 de ani

Casele din Arbanassi sunt mai toate ridicate în stilul arhitectural al Renașterii Naționale Bulgare, în secolele XVII-XVIII: au primul nivel construit din piatră, catul de deasupra mai mare (ieșit în afară) și bârne din lemn arcuite ce fac legătura între cele două etaje. Acum, casele negustorilor de odinioară sunt obiective turistice, iar altele au fost transformate în hoteluri sau pensiuni.

Locuințele construite ulterior sau chiar vilele înălțate recent păstrează stilul arhitectural specific locului, fiind ridicate tot din piatră și lemn. Așa că tot hoinărind prin sat riști să iei drept obiectiv turistic o locuință privată nou-nouță și să intri pe aleile din grădina proprietarilor. Înțelegi greșeala abia când vezi mașina parcată în apropiere sau măsuța scoasă în curte unde stau la taclale oamenii din partea locului.

Mișcarea numită „Renașterea bulgară” a fost o perioadă de dezvoltare economică și integrare națională a poporului bulgar în timp ce se află sub stăpânire otomană. A început undeva prin 1760 și a ținut până la eliberarea bulgarilor de sub turci în urma războiului ruso-turc din 1877-1878. Dincolo de arhitectură, pe plan cultural mișcarea s-a făcut simțită prin scriitori precum Ivan Vazov și Hristo Botev, care au inspirat lupta bulgarilor pentru independență.

Arbanassi nu a făcut excepție și a cunoscut o perioadă de înflorire. Așezarea avea cam 1.000 de case la acea vreme și o populație alcătuită mai ales din familii de negustori ce făceau comerț cu orașe din Transilvania (Sibiu, Brașov), Țara Românească, Moldova, Rusia, Polonia, orașele din Italia, dar și Istanbul. Mătasea, spre exemplu, ajungea în capitala otomană și în Peninsula Italică.

Creșterea viermilor de mătase și a viței de vie, meșteșuguri precum prelucrarea aurului, a cuprului sau a fierului erau ocupații comune. La acea vreme, orașul beneficia de privilegii și de reduceri de taxe.

Biserica zugrăvită din cap până-n picioare

Casele negustorilor bogați, bisericile cu ziduri pictate în culori vii și iconostase bogate, decorate cu icoane, fântânile și mânăstirile sunt toate dovezi ale prosperității de acum 200 de ani.

Biserica Nașterii lui Hristos (secolele XV-XVII) este cea mai veche din Arbanassi, iconostasul fiind unul dintre cele mai timpurii exemple de sculptură în lemn din Bulgaria. Picturile din interiorul bisericii acoperă de sus până jos pereții și tavanul cu scene din viața lui Hristos (Patimile, Miracolele). Bisericile vechi din sat nu au turn, ci sunt dezvoltate pe orizontală, înălțimea lor fiind uneori chiar mai mică decât cea a unor case de negustori.

În urma unor raiduri de jaf din anii 1792, 1798 și 1810, așezarea a fost incendiată. Au urmat epidemii de ciumă și holeră, așa că cei mai bogați comercianți au fugit în Țara Românească și în Rusia. Un nou val de bulgari s-a stabilit acolo după 1810, când oamenii au sosit din Munții Balcanici. Însă Arbanassi nu și-a mai atins prosperitatea din secolul XVIII. Un decret otoman din 1839 a anulat toate privilegiile oferite până atunci orașului, așa că meșteșugurile aproape au dispărut.

Alte obiective turistice în Arbanassi:

  • Mânăstirea Adormirii Maicii Domnului (secolele XVII-XVIII)
  • Mânăstirea Sfântului Nicolae (secolele XVII-XVIII)
  • Biserica Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril (ridicată și pictată în sec XVII) 
  • Biserica Sfântului Atanasius (secolul XVII)
  • Biserica Sfântului Gheorghe (secolul XVII)
  • Biserica Sfântului Dimitrie (secolele XVII-XVIII)
  • Casa Konstantsaliev (sec XVII)
  • Casa Hadzhi Iliya

Cum ajungi în Arbanassi

Cea mai bună variantă de a ajunge Arbanassi este să mergeți mai întâi în Veliko Târnovo. Distanța București – Veliko Târnovo este foarte mică, de numai 178 de kilometri, iar de acolo mai aveți 4 kilometri până în Arbanassi. Cel mai bine este să faceți această vizită cu mașina personală, pe drumul european E85: în trei ore ajungeți din București în Veliko Târnovo. Cu trenul veți călători mult mai mult timp, aproximativ 8 ore, deoarece va trebui să schimbați în Gorna Oryahovitsa.

Unde stai în Arbanassi

Hotelul Izvora (3 stele) este fidel stilului arhitectural al satului Arbanassi. Complexul este format dintr-o clădire veche de 150 de ani și alte două nou-construite. În afara restaurantului, aici vă veți bucura de: o grădină de vară, un parc, o piscină descoperită, un centru SPA (jacuzzi, baie cu aburi, saună, solar, masaj), o cramă, o mini grădină zoologică în curtea complexului și spațiu de joacă pentru copii. Camerele au aer condiționat, cablu TV, minibar, seif personal, telefon, baie proprie. Unele dintre camere au acces la Internet. Un loc într-o cameră dublă costă 24 de euro pe noapte (în acest preț intră și micul dejun). Site-ul hotelului are și o versiune în limba română.

O altă variantă de cazare este Arbanassi Palace, fosta vilă a liderului comunist Todor Jivkov, acum transformată într-un hotel luxos de cinci stele. Hotelul are camere și apartamente, dotate cu TV, minibar, telefon, baie proprie, precum și un restaurant cu o panoramă excepțională (unde se prepară și feluri de mâncare locale), o terasă de unde poate fi văzut Tsarevets-ul, sală de gimnastică, saună, solar și băi romane (construite după un proiect italian, băile sunt mândria hotelului), un teren de tenis. Hotelul are și un eliport, în caz că doriți să veniți cu elicopterul. Prețurile sunt foarte accesibile, de numai 25 de euro de persoană în camera dublă clasică (având micul dejun inclus). Mai multe informații găsiți aici.

Site-uri utile:

Foto: Andreea Dogar