De Noaptea Cercetătorilor, copiii au învățat cum să clasifice galaxii / Foto: Andreea Dogar
Cu ajutorul instrumentelor tot mai performante, oamenii de știință au adunat cantități uriașe de date. Atât de multe, încât procesul de analiză a informațiilor ar dura prea mult timp sau ar fi foarte costisitor dacă oamenii obișnuiți, fără pregătire științifică, nu i-ar ajuta. Deoarece accesul la internet sau telefoanele mobile inteligente au devenit lucruri tot mai banale, aproape oricine poate deveni acum un voluntar care participă activ la sporirea cunoașterii științifice.
Amatorii de știință își pot alege domeniul preferat în care să activeze ca voluntari. În cadrul proiectului „Galaxy Zoo” (galaxyzoo.org), ei sunt invitați să utilizeze date reale și să clasifice imagini ale galaxiilor realizate cu diferite telescoape (inclusiv cu Telescopul Spațial Hubble). Doar în primul an de la lansarea proiectului, peste 150.000 de oameni din toată lumea au clasificat un milion de galaxii în funcție de forma lor.
Obiectivul „Galaxy Zoo” este să studieze galaxiile, asistându-i pe astronomi în încercarea lor de a înțelege cum anume acestea s-au format. În Universul observabil există aproximativ 100 de miliarde de galaxii.
De-a lungul timpului, descrierile făcute de amatori au fost folosite mai departe de cercetători care au publicat numeroase articole științifice plecând de la datele „Galaxy Zoo”.
Voluntarii analizează forma galaxiilor (eliptică, rotundă etc), dacă au brațe spiralate sau nu, dacă sunt pe care de a se ciocni cu alte galaxii din apropiere, dacă nucleul galaxiei este vizibil.
Foto: galaxyzoo.org
„Un program pe calculator nu poate număra câte brațe au galaxiile. Sunt elemente care nu pot fi făcute în mod automat de calculator. D-asta au cerut ajutorul publicului. Toate aceste forme de interacțiune cu publicul duc la evoluție științifică. E o contribuție foarte importantă a publicului”, explică astronomul Laurențiu Caramete, de la Institutul de Științe Spațiale.
Rezultatele sunt verificate, fiecare galaxie fiind analizată de mai multe persoane. „Există verificări. O imagine este văzută de mai mulți ochi și dacă datele coincid înseamnă că este ok”, spune el.
„[De Noaptea Cercetătorilor – n.r.] au venit oameni la stand care au clasificat sute de galaxii. Voiau să știe cum să facă mai mult, cum să se implice și mai mult, cum să intre și ei în lumea științifică”, completează cercetătorul.
Arhivele NASA furnizează sute de mii de imagini cu galaxii, realizate de Telescopul Spațial Hubble. Pentru a înțelege cum anume s-au format aceste galaxii, inclusiv a noastră, avem nevoie de ajutorul tău pentru a le clasifica în funcție de formele lor – o sarcină la care creierul tău este mai bun decât cel mai avansat computer din lume, proiectul Galaxy Zoo
În afară de clasificarea galaxiilor, voluntarii interesați găsesc pe site-ul zooniverse.org mai multe proiecte științifice la care pot participa. Iată câteva dintre acestea:
1. Explorarea Lunii. Datorită amatorilor de știință, au fost clasificate deja peste 2,3 milioane de imagini cu suprafața satelitului natural al Pământului. Imaginile au fost obținute de sonda spațială robotică Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) a NASA, aflată pe orbită în jurul Lunii. (moonzoo.org)
2. Căutarea de exoplanete (planete din afara sistemului nostru solar). La ora actuală, unul dintre cele mai importante obiective ale astronomilor este să descopere planete „terestre”, adică planete asemănătoare Pământului (cu oxigen în atmosferă, cu temperaturi care să permită existența apei în stare lichidă) deoarece aici ar putea exista forme de viață extraterestră. (planethunters.org)
În căutarea lor, voluntarii folosesc date reale de la Misiunea Kepler a NASA. Observatorul spațial Kepler, lansat în 2009, analizează o regiune din Calea Lactee pentru a găsi planete asemănătoare Pământului. Instrumentele sale monitorizează permanent strălucirea a mii de stele. Datele sunt transmise apoi pe Pământ și sunt analizate, inclusiv de voluntarii „Zooniverse”. Trecerea unei planete prin fața stelei în jurul căreia orbitează determină o scădere periodică a strălucirii acesteia. Detectarea acestei diminuări permite descoperirea unor noi planete.
Foto: planethunters.org
3. Studierea și detectarea exploziilor solare (solarstormwatch.com)
4. Explorarea planetei Marte (planetfour.org)
5. Analiza furtunilor tropicale (cyclonecenter.org)
6. Descifrarea textelor vechi (voluntarii sunt rugați să identifice caracterele și simbolurile de pe papirusuri foarte vechi). Proiectul a fost lansat de Universitatea Oxford (ancientlives.org).
7. Studierea sunetelor făcute de balene (whale.fm)
8. Studierea organismelor care trăiesc pe fundul oceanelor (seafloorexplorer.org)
9. Clasificarea animalelor care apar în milioane de fotografii realizate de camerele ascunse din Parcul Național Serengeti din Tanzania (snapshotserengeti.org)
10. Analiza și clasificarea imaginilor cu celule canceroase (cellslider.net)
În prezent, peste 860.000 de oameni din toată lumea participă la proiectele „Zooniverse”.
Dacă ți-a plăcut acest articol, te poţi alătura comunităţii de cititori de știri pozitive de pe pagina noastră de Facebook.
