Agricultura de subzistență nu trebuie să fie ineficientă. Află de ce și cum o poți face mai productivă

Sursă foto: Pexels

În contextul în care 8 din 10 ferme din România practică agricultură de subzistență sau semi-subzistență, eficientizarea și dezvoltarea agricolă reprezintă un imperativ pentru economia națională. În România anului 2016, agricultura asigura doar 4% din PIB, cuprinzând însă 29% din locurile de muncă.

În majoritatea fermelor românești, producția este consumată în gospodărie în proporție de peste 50%, conform Eurostat. Acestea numărau în 2016 86,3% din totalul fermelor, cu o ușoară scădere de la 87,5% (2013). E de remarcat însă că, în acești 3 ani, numărul total al fermelor din România a ajuns de la 3.178.490 (2013) la 2.956.380 (2016), scăzând cu aproximativ 13%.

Dotarea tehnologică, esențială pentru eficiența agricolă

Având în vedere ponderea agriculturii de subzistență și de semi-subzistență din România, e nevoie să identificăm modalități care pot fi implementate în mod realist de măcar o parte din aceste ferme. Una din problemele acestora este lipsa de dotare tehnologică. Pentru o agricultură mai eficientă, timpul trebuie să fie prețuit mai mult. O operațiune simplă precum cositul, de exemplu, ia prea mult timp atunci când e realizată manual. O motocoasa poate rezolva această problemă, lăsând timp pentru activități mai importante.

Totodată, e important ca investițiile tehnologice să fie corelate cu nevoile, în ordinea priorităților. Continuând exemplul cu motocoasa, încearcă să alegi doar modelele de care ai nevoie, în funcție de: suprafață, tipuri de plante (în special, grosimea acestora) și durata garanției, conform acestui ghid. Mai mult, agricultorii pot integra treptat în activitatea lor aplicații mobile pentru planificarea eficientă a culturilor, sisteme simple de irigație sau plasarea adâncă a fertilizatorului. Aceasta din urmă este accesibilă, crește producția medie cu 18% și reduce consumul de fertilizator cu o treime, conform ifdc.org.

Diversificarea activităților din fermele de semi-subzistență

Ca fermele să se dezvolte, nu e suficientă eficientizarea. Unul dintre motive e că nu pot concura cu prețurile marilor producători agricoli. Experiența unor ferme ne indică soluții alternative la această problemă. Agricultorii pot scădea dependența față de veniturile tradiționale, suplimentându-le cu alte activități.

O posibilitate este orientarea către turismul rural. Un exemplu chiar din România este cel al unei ferme de 4 hectare dintr-o zonă deluroasă cu câteva atracții turistice. Agricultorul respectiv a strâns bani din munca în străinătate și a aplicat cu succes la SAPARD. Cu sumele investite, a ridicat o pensiune cu 10 camere și un mic restaurant cu specific și ingrediente locale, conform nuigalway.ie.

O altă posibilitate este cea a fermelor cu mici magazine, în care vând produse proprii și produse de la alți producători, în funcție de autorizațiile primitei. Un agricultor din Polonia și-a transformat garajul într-un astfel de magazin, reușind astfel să își suplimenteze veniturile din agricultură.  

Sprijinul financiar

Printre barierele pe care le întâmpină fermele de subzistență se numără costurile de tranzacționare și costurile de acordare a certificărilor și de întrunire a standardelor impuse prin lege. Pentru creșterea productivității și a eficienței, de cele mai multe ori agricultorii se lovesc de piedici financiare. Chiar dacă fondurile oferite de stat nu sunt perfecte (de exemplu, uneori au loc întârzieri), persoanele implicate în agricultura de subzistență ar trebui să profite de toate beneficiile disponibile pentru a se dezvolta.

Una dintre măsurile de finanțare destinate acestor ferme este cea cu numărul 6.3 din cadrul PNDR, numită „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”. În cadrul acesteia, agricultorii pot primi maximum 15.000 de euro, distribuiți în două tranșe. 75% din sumă se acordă la aprobarea finanțării, iar 25% în decursul următorilor 3 ani. Agricultorii pot investi sumele primite în cadrul acestui program pentru: realizarea planului de afaceri, achiziționarea terenului, a capitalului de lucru sau a materialelor biologice sau pentru efectuarea de studii relevante activității, potrivit AFIR.

Sursă foto: Pexels

Ziarist sportiv al Greatnews. A început la Evenimentul Zilei, în 2008. De atunci, a colaborat și cu HBO Club, Yahoo! News România și Sport News. Pe lângă materialele despre sport, abordează, cu precauție, și anumite știri externe.