Legea pare să fie opțională pentru multe instituții ale statului, care preferă să fie sancționate decât să angajeze persoane cu dizabilități.
Potrivit legislației în vigoare, instituțiile statului, dar și companiile private care au peste 50 de angajaţi sunt obligate să angajeze persoane cu dizabilităţi într-un procent de 4% din numărul total de angajaţi. Când Legea 448/2006 nu este respectată, instituțiile de stat și companiile private trebuie să vireze la bugetul de stat, lunar, o sumă reprezentând salariul de bază minim brut înmulţit cu numărul de locuri de muncă ce nu au fost ocupate de persoane cu handicap.
Sunt numeroase exemple din administrația României în care această lege este ignorată.
Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului, Ministerul Energiei, Ministerul Culturii, Ministerul Comunicaţiilor (care a motivat că nimeni nu s-a prezentant la concurs), Ministerul Turismului, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni sau Ministerul Apelor şi Pădurilor nu au niciun angajat cu handicap, susține deputatul PNL Adriana Săftoiu pentru Mediafax.
Aceste instituții ale statului au plătit către stat, în 2016, sume cuprinse între 20.000 şi 300.000 de lei pentru că nu au angajat persoane cu dizabilităţi.
Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse nu a angajat nici măcar o persoană cu handicap.
Instituția cu cei mai mulți angajați cu dizabilități este ANAF, cu 203 persoane, însă Fiscul a virat în 2006 peste 2,9 milioane de lei, plătind doar puțin peste 800.000 de lei pentru servicii de la Unitățile Protejate Autorizate.
Cu toate că Ministerul Muncii și Justiției Sociale se bate cu pumnul în piept că încearcă să stimuleze angajarea a cât mai multe persoane cu handicap, crescând de curând obligația de plată de la 50% la 100% din salariul minim brut pe ţară, pentru fiecare persoană cu handicap neangajată, autoritățile sunt în pană de idei când vine vorba de idei pozitive, pe lângă cele punitive.
