Președintele ales Klaus Iohannis a cuprins în proiectul său prezidențial, “România lucrului bine făcut”, mai multe măsuri economice, pentru următorii zece ani. Printre acestea se numără introducerea pensiilor ocupaționale, revenirea la TVA de 19% sau alocarea a 6% din PIB pentru domeniul sănătății.
Măsuri economice: Pensii
În ceea ce privește pensiile, Klaus Iohannis susține păstrarea actualului sistem, care se bazează pe principiul solidarităţii între generaţii, denumit sistem pay-as-you-go, în care plata pensiilor este făcută din contribuțiile celor aflați în câmpul muncii. O altă variantă este trecerea la un sistem de conturi individuale de economisire prin investiţii prudenţiale, centrat pe principiul contributivității, al responsabilității individuale şi al definirii şi garantării beneficiilor.
De asemenea, în paralel cu sistemul public de pensii, Iohannis susține că va cere “decidenților politici să-și îndrepte atenția către alte formule de asigurare de venituri la bătrânețe”.
Potrivit proiectului de program prezidențial, prima dintre formule se referă la întărirea încrederii participanţilor în sistemul de pensii private obligatorii, pilonul II și lărgirea bazei de participanţi.
Un al doilea subiect de dezbatere se referă la încurajarea pensiilor private facultative – pilonul III, prin acordarea unui regim egal de deductibilităţi fiscale pentru asigurările de viaţă plătite sub formă de pensie și posibilitatea diversificării portofoliului de investiţii.
Măsuri economice: Sistem de pensii ocupaționale
“Ca președinte, voi încuraja dezbaterea cu privire la introducerea unui sistem de pensii ocupaţionale și a unui sistem de asigurări sociale pentru activităţi ocazionale. Susţin introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaţionale, prin statutul profesional şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, bazat pe contribuția asiguratului și a angajatorului, inclusiv a statului, acolo unde angajatorul este statul”, susține președintele Klaus Iohannis, în programul său.
Potrivit acestuia, sistemul de pensii ocupaționale ar consta în “beneficii definite, cu o componentă de asigurare de viaţă, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate (sistemul de apărare, ordine publică, dar şi profesii unde, prin negociere colectivă, se constituie o schemă de pensii, în vederea fidelizării salariaţilor)”.
Iohannis susține că în acest fel, sunt eliminate nedreptățile create beneficiarilor pensiilor speciale din legea pensiilor publice şi pot fi stimulate pe termen lung profesiile cu grad mai mare de uzură.
Măsuri economice: Agricultură
Referitor la agricultură, președintele ales Klaus Iohannis vrea ca în satul românesc să se dezvolte mici industrii și ferme familiale.
“Nu este suficient să conştientizăm că avem un potenţial agricol imens, ci trebuie să facem ca agricultorul român să devină un pion important în arhitectura economiei românești. Este vitală transfomarea agriculturii româneşti într-un motor de creştere economică, prin crearea de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural și prin susținerea performanței și a veniturilor agricultorilor”, se arată în proiectul prezidențial.
Pentru încurajarea exploatațiilor familiale de tip comercial, Klaus Iohannis susține crearea și dezvoltarea unei infrastructuri de piaţă moderne, “în acord cu modelul european, dar adaptată eficient la specificul gospodăriei ţărăneşti”.
Măsuri economice: Aderarea României la zona euro
Potrivit programului lui Klaus Iohannis, aderarea României la zona euro trebui să însemne pentru anii următori, o ancoră pentru disciplinarea politicilor economice, pentru predictibilitate și accelerarea creșterii economice.
“Odată așezată pe culoarul monedei unice, economia României va fi „forțată” să își însușească rapid și mult mai profund lecția esențială a competitivității, pentru consolidarea convergenței”, susține președintele ales Klaus Iohannis.
Referitor la convergența economică reale, România se găsește în prezent la aproximativ 54% față de media PIB real/locuitor, exprimat prin puterea de cumpărare, cu prognoze favorabile de a atinge circa 65% din media europeană până la adoptarea euro.
Măsuri economice: Sănătate
Președintele ales Klaus Iohannis vrea să facă o prioritate din finanțarea Sănătății, prin alocarea a 6% din PIB, “indiferent de componența politică a cabinetului sau de configurația Parlamentului”.
Totodată, Iohannis susține crearea unui Plan de investiții și achiziții în sănătate, care să aibă ca scop modernizarea infrastructurii sanitare, dotarea cu aparatură și tehnologii medicale noi, dezvoltarea sistemului național de urgență integrat, extinderea serviciilor de telemedicină și extinderea utilizării de soluții IT în sănătate.
Măsuri fiscale
Pe plan fiscal și al competitivității, Iohannis susține că România are de rezolvat numeroase carențe instituționale, de la dificultățile de a plăti impozitele și până la neajunsurile administrării sistemului fiscal, de la povara fiscală asupra muncii și până la evaziunea sistemică.
În același timp, Iohannis a precizat că prin cota unică de 16%, România beneficiază încă de competitivitate fiscală în raport cu cele mai multe din țările UE.
„În schimb, impozitarea muncii este cea mai importantă povară pentru crearea de noi locuri de muncă. Potrivit Global Competitiveness Report, România se găsește pe poziția 140 din toate cele 144 de țări în privința efectelor depresive ale taxării asupra stimulentelor de a munci. În România, salariile sunt mici, în timp ce costurile cu forta de muncă sunt mari”, a atenționat Klaus Iohannis.
Măsuri economice: Revenirea la TVA de 19%
În opinia lui Klaus Iohannis, cota de TVA de 24% “pare aproape o invitație deschisă la evaziune fiscală și un obstacol dintre cele mai serioase în calea consumului”.
În aceste condiții, Iohannis susține că pentru el, reprezintă o „prioritate absolută revenirea TVA la 19%, întrucît relaxarea fiscală va duce nu doar la îmbunătățirea colectării veniturilor și a sustenabilițății finanțelor publice, ci mai cu seama la creșterea economiei și a nivelului de trai al românilor”.
